În calitate de președinte ales și de viitor șef al Armatei, a declarat că Republica Moldova n-ar trebui să aibă armată. În calitate de viitor reprezentant oficial al statului în relația cu alte state, a declarat, ignorând direcția oficială de politică externă, stabilită de Parlament și Guvern, de continuare a procesului de integrare europeană, că aderarea Republicii Moldova la UE se va face fără Transnistria și fără Găgăuzia, subminând, astfel, ideea de integritate teritorială al cărei garant ar trebui să fie. Abia ales, deși a dat asigurări că dorește relații de bună vecinătate, a declarat că România acționează agresiv împotriva Republicii Moldova prin buresele oferite studenților și prin programele destinate societății civile și că una dintre marile greșeli ale Rusiei a fost că, în 1812, s-a oprit pe Prut, după ce, anterior, a sfidat normele dreptului internațional, spunând că peninsula Crimeea ar aparține Rusiei, un atac nu doar la suveranitate și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și, indirect, a Republicii Moldova.

Tot în sfera subminării suveranității și integritărții teritoriale a Republicii Moldova se înscriu și felicitările transmise lui Vadim Krasnoselki, noul lider de la Tiraspol,  pentru câștigarea alegerilor din regiunea transnistreană. Mai mult chiar, după  ce a anunțat că va efectua o vizită “oficială” la Tiraspol,  președintele ales declară că vina pentru conflictul transnistrean ar aparține Chișinăului, iar că războiul ar fi fost unul civil, ignorând toate documentele internaționale care recunosc prezența ilegală a armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova și responsabilitatea Kremlinului pentru menținerea unui regim separatist în granițele internațional recunoscute ale Republicii Moldova. Astfel, în doar câteva zile, președintele ales, Igor Dodon, recunoaște legitimitatea unor alegeri care, după normele dreptului internațional sunt ilegale și  legitimează existența unui regim separatist pe teritoriul Republicii Moldova, fapte flagrant anticonstituționale.

Poate nu la fel de grav, dar tot atât de sugestiv pentru respectul pe care președintele ales și validat îl are pentru normele care structurează statul moldovean,  la doar o zi după ce  Curtea Constituțională a admis că în cadrul scrutinului au avut loc abateri  serioase, printre care implicarea Bisericii în favoare unui candidat, și a recomandat Parlamentului să adopte mecanisme de sancționare prompte și imediate, inclusiv de ordine penală, pentru orice tentativă de implicare a cultelor religioase în campania electorală, Igor Dodon s-a îndreptat spre Bălți pentru a mulțumi episcopului Marchel pentru susținere, sfidând decizia Curții și principiul laicității, ca fundament al identității constituționale a Republicii Moldova. După ce anterior amenințase cu contramanifestații organizate de el în cazul unor proteste care ar fi contestat alegerea sa, acum s-a asociat amenințării epicopului de Bălți și Fălești, Marchel, cu război civil în cazul în care Ministerul Justiției va sancționa Biserica.

Pe 23 decembrie, președintele ales și validat, Igor Dodon, va fi învestit. Având în vedere toate derapajele de până acum,  mandatul său se anunță periculos nu doar pentru ordinea constituțională, dar și pentru ordinea socială. Un președinte nepregătit sau inconștient de importanța funcției pe care o deține este o vulnerabilitate în plus într-un stat în care normele democratice ale funcționării instituțiilor par să fie înghițite de interese financiare sau strategice obscure. Fără o supraveghere atentă și responsabilă a constituționalității viitoarei sale activități prezidențiale și fără sancționarea imediată a viitoarelor  derapaje,  Igor Dodon riscă să devină creatorul unei furtuni prea puternice pentru ca statul moldovean să o traverseze cu bine, într-un context internațional plin de necunoscute și extrem de complicat.