Terapia intensivă este foarte costisitoare. Tratamentul bolnavilor aflați în stare critică necesită cheltuieli mari. Nu poate fiecare spital din fiecare raion să-și permită echipamente pentru asemenea pacienți. Nici nu e nevoie de acest lucru, pentru că, spre exemplu, o unitate de terapie intensivă a unui spital raional are între patru și șase paturi, dar sunt internați unul-doi pacienți. Țara noastră este prea mică, iar resursele pot fi concentrate în centrele din Capitală, unde să aibă acces bolnavii gravi.” - explică Victor Cojocaru, șeful serviciului de anesteziologie și terapie intensivă de la Spitalului Clinic Republican.

În aceste secții sunt spitalizați pacienții cu cele mai complexe patologii, insuficiență de organe și complicații severe. O secție de terapie intensivă nu poate funcționa fără tehnologii moderne și analize sofisticate, care sunt foarte scumpe.

„Noi nu ne putem permite, ca nici o altă țară de altfel, să avem aparat de oxigenare extracorporală, dializă hepatică sau renală în fiecare spital. Totodată, dacă o instituție medicală deține asemenea echipamente, aceste trebuie utilizate la maxim. Nu e normal ca ele fie folosite o dată sau de două ori pe lună”, spune  Victor Cojocaru.

Un avantaj al acestei schimbări va fi accesul pacienților critici în secțiile de terapie intensivă din spitalele mari din Chișinău. „Există o problemă în prezent, aceea că unii bolnavi în stare foarte gravă sunt ținuți uneori trei sau patru zile într-un spital raional, până ajung în capitală. Acești pacienți necesită resurse importante pentru tratament, iar spitalele mari uneori cu greu și le permit. Centralizarea va garanta accesul bolnavului critic în aceste centre de excelență”, subliniază doctorul Victor Cojocaru. Chiar dacă centrele vor suporta cheltuieli mai mari, concentrarea resurselor și gestionarea corectă a acestora vor asigura buna lor funcționare.

Secțiile de terapie intensivă din raioane pot asigura tratament de urgență pentru două-trei zile, apoi resursele se epuizează. „Spre exemplu, un pacient cu un traumatism cranio-cerebral are nevoie de rezonanță magnetică, tomografie computerizată, echilibru acidobazic. Toate acestea nu i se pot face într-un spital raional”, explică în continuare Victor Cojocaru. Potrivit lui, după centralizare, rolul spitalului raional se va reduce doar la stabilizarea stării bolnavului. După aceasta, pacientul va fi trimis spre un centru din capitală. „În prezent, un bolnav ajunge de la Bălți la Chișinău într-o oră și jumătate - două. Mai bine să fie transportat în stare stabilă în acest timp relativ scurt, decât să stea în incertitudine la Bălți timp de cinci-șase zile, să i se agraveze starea, iar apoi să nu poată fi adus.”

Aceste modificări în sistemul de sănătate vor oferi pacienților mai multe șanse de supraviețuire. „Un pacient în comă diabetică va muri fără o serie de proceduri care sunt imposibil de efectuat într-un spital raional. Dacă bolnavul va fi adus imediat la Chișinău, viața lui va fi salvată foarte repede. Vom putea ajuta mai multe femei însărcinate, care suferă de anumite patologii. Ele au nevoie de îngrijire specială, pe care noi o vom oferi în centrele de terapie intensivă. Pacienți critici sunt puțini, dar toți merită să trăiască și trebuie salvați”, adaugă specialistul.

În acest sens, cifrele sunt concludente. Anul trecut, mai mult de jumătate dintre pacienții ajunși în secțiile de TI, adică aproape 12 mii, au fost internați în trei instituții republicane: Spitalul Clinic Republican, Institutul Mamei și Copilului și Institutul de Medicină Urgentă. În timp ce în unitățile de terapie intensivă din spitalele raionale a murit aproape o treime dintre bolnavi, în cele republicane această rată a fost de doar 8,6%. Acest lucru se datorează și experienței specialiștilor din aceste centre. „Noi la SCR avem aproximativ 60 de bolnavi la terapie intensivă. Acest lucru presupune 60 de analize ale echilibrului acidobazic. Adică un medic de gardă vede zilnic șase-șapte astfel de analize, spre deosebire de unul din raion, care abia de ajunge să aibă asemenea cazuri o dată în jumătate de an. Este absolut normal că el nu va căpata experiență și îi va fi mai dificil să descifreze și să interpreteze această analiză”, arată Victor Cojocaru.

Un exemplu de centralizare eficientă este cel din perioada răspândirii gripei aviare și porcine. Atunci toți pacienții care contractau virusul erau aduși în cadrul unei secții speciale deschise la Spitalului Clinic Republican. Pentru că serviciul a fost centralizat, procentul oamenilor salvați, în special a femeilor însărcinate,  a fost mult mai mare decât în alte țări. Potrivit șefului serviciului de anesteziologie și terapie intensivă din cadrul SCR, dacă bolnavii rămâneau în spitalele raionale, șansele lor de supraviețuire ar fi fost mult mai mici.

Pentru ca această reorganizare să fie implementată, a fost elaborat un regulament de organizare și funcționare a secțiilor de terapie intensivă din țară. Pentru a pune în practică toate modificările necesare este nevoie de aproximativ un an. În 2015, în secțiile de terapie intensivă din întreaga țară au ajuns aproape 22 de mii de pacienți. Peste 6600 dintre aceștia și-au pierdut viața, inclusiv aproape 100 de copii.