- A trecut ceva timp de la alegerile locale noi din acest an, iar lucrurile s-au așezat un pic. În pofida criticilor, justiția a decis anularea rezultatelor alegerilor, iar toate căile de atac au fost epuizate. Acest lucru înseamnă că tot efortul depus de Comisia Electorală Centrală în organizarea și desfășurarea acestor alegeri a fost, practic, anulat. Dacă e să vă priviți înapoi, ce sentimente vă încearcă?

- Aș începe de a vă spune că sunteți una dintre primele persoane care vorbesc și de partea cealaltă a procesului electoral, nemijlocit despre implicarea și dedicarea din partea funcționarilor electorali, care în mod responsabil și cu dedicație s-au implicat în organizarea cât mai corectă și transparentă a alegerilor locale, inclusiv dacă vorbim de alegerilor locale noi din municipiul Chișinău. Aici sigur că n-am putea avea o altă atitudine sau alte emoții decât faptul că la efortul depus pentru organizarea acestui scrutin, rezultatele sau validarea a fost cea care este cunoscută de către toți. Vreau să revin încă o dată la funcționarii electorali, și în special a Consiliului Electoral de Circumscripție, care a fost organul electoral responsabil de organizarea alegerilor locale noi din mun. Chișinău, și care a solicitat în cadrul instanței de judecată stabilirea legalității scrutinului și validarea mandatului.

- Principalul motiv al anulării alegerilor în instanțele de judecată a fost un presupus îndemn la vot al unui candidat, în ziua alegerilor, în favoarea sa, îndemn făcut într-o transmisiune live pe Facebook. Ținând cont de acțiunea care a constituit ca motiv de anulare a scrutinului și prevederile legislației electorale, haideți să încercăm un exercițiu de imaginație. Dacă erați în locul judecătorului, cum ați fi procedat?

- Din moment ce ați solicitat interviu președintelui Comisiei Electorale Centrale, cred că nu ar fi corect și nici profesionist să facă un asemenea exercițiu. Din simplul motiv pentru că instanța ia decizia adoptată în ceea ce vizează legalitatea și validarea mandatului. În textul hotărârii s-a constatat încălcarea prevederilor legale de admitere a agitației electorale în ziua alegerilor nu doar de către un singur candidat, dar de către ambii candidați, și s-a regăsit constatarea vizavi de aplicarea prevederilor Codului Electoral cu privire la persoanele responsabile de încălcarea acestor prevederi. De aceea, ține de discreția instanței de judecată și a judecătorului, cum a apreciat aceste încălcări. Pentru că care este menirea acestei instituții, sau acestei etape în organizarea proceselor electorale, care vine din partea instanțelor de judecată? De a examina cumulativ dacă încălcările care au fost comise, fraudele, au putut să influențeze rezultatul final sau nu. De aceea, asta ține doar de discreția lor și de cadrul legal care este aplicabil în Republica Moldova în cadrul validării mandatului.

- Să ne întoarcem puțin la refuzul de înregistrare a grupului de inițiativa privind anularea sistemului electoral mixt. Atunci, CEC a fost ținta unor acuzații dure, inclusiv că instituția este controlată politic și că s-a balotat în argumente tehnice de mică importanță, neglijând dreptul și interesul legitim al mai multor cetățeni de a declanșa un referendum. Ce le răspundeți?

- Activitatea Comisiei Electorale Centrale nu este ghidată de retorica sau de mesajul politic al reprezentanților partidelor politice. Noi ne ghidăm, în activitatea noastră, de prevederile legale. Or, principiul legalității stă la baza statului de drept. De aceea, din momentul în care grupul de inițiativă a admis anumite erori și încălcări a prevederilor Codului Electoral, Comisia Electorală Centrală a aplicat legea așa cum este ea prin adoptarea deciziei respective.

- Cei care urmăresc ședințele Comisiei Electorale Centrale sunt obișnuiți cu ciocnirile verbale dintre dumneavoastră și alți membri ai CEC. Adesea se întâmplă ca decizii importante ale CEC să fie tratate total diferit de dumneavoastră și, respectiv, cei care vă contestă frecvent la ședințe. Acest lucru erodează încrederea în instituție. Ați încercat să schimbați ceva pentru a aplana aceste conflicte?

- Eu vă mulțumesc pentru întrebare. Cel puțin vreau să spun că chiar și dezbaterile care au loc în ședințele publice, pentru că toate ședințele Comisiei Electorale Centrale sunt publice, demonstrează încă o dată faptul că fiecare dintre cei nouă membri ai CEC au dreptul la opinie, au drept la poziția lor, care este enunțată public. Doar că întotdeauna îmi doresc ca aceste dezbateri publice să aibă un caracter constructiv și un caracter care duce la îmbunătățirea deciziilor adoptate de către Comisia Electorală Centrală. Pentru că nu este o noutate faptul că CEC e o instituție colegială și deciziile în Comisia Electorală Centrală nu sunt adoptate de către mine unilateral, dar sunt adoptate cu votul colegilor mei, membrii Comisiei Electorale Centrale. De aceea voi depune întotdeauna efort maxim și pe partea de comunicare, și pe partea de conlucrare cu toți membrii, în așa măsură ca deciziile adoptate de CEC să fie încadrate în norma legală, și să fie decizii care vor duce la organizarea și desfășurarea scrutinului cât mai corect și transparent.

- Ați discutat vreodată cu Vladimir Plahotniuc?

- Cu domnul Vladimir Plahotniuc nu am comunicat pentru că pot să spun că nici nu ne cunoaștem.

- Nu vă cunoașteți?

- Bine, atunci când activam în cadrul Secretariatului Parlamentului, poate eventual ne-am întâlnit, dar să spun că ne cunoaștem și comunicăm - nu.

„Oricare sistem electoral, fie că vorbim de cel majoritar, fie că vorbim de cel proporțional sau mixt, avantajează și dezavantajează anumiți subiecți”

- Sistemul electoral a fost schimbat în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția, care a enumerat mai multe riscuri. Considerați că unele partide politice, și anume cele care au organizații mai puternice în teritoriu, au un avantaj în condițiile noului sistem electoral?

- Eu nu pot să tratez întrebarea dumneavoastră vizavi de cine ar avea sau nu ar avea avantaje. Noi vorbim despre o concurență electorală, și sigur că în funcție de strategia electorală pe care o va aplica fiecare din viitorii candidați, depinde deja și avantajele sau dezavantajele care vor urma. În ceea ce privește activitatea Comisiei Electorale Centrale, inclusiv și în contextul organizării următorului scrutin parlamentar, noi avem obiectivul și sarcina de a crea condiții absolut egale față de alegători, dacă vorbim de alegători care realizează dreptul la vot, și condiții egale față de concurenții electorali, prin procedurile electorale organizate. Dar condițiile după care se organizează procesul electoral le stabilește legiuitorul, și ele se regăsesc în Codul Electoral. Pentru că oricare sistem electoral are și avantaje, și dezavantaje. Respectiv, oricare sistem electoral, fie că vorbim de cel majoritar, fie că vorbim de cel proporțional sau mixt, avantajează și dezavantajează anumiți subiecți.

- Anterior, liderii politici vorbeau despre organizarea alegerilor parlamentare în 2018. În cele din urmă, s-a decis în favoarea anului viitor, și anume luna februarie. Comisia Electorală a solicitat sau nu amânarea alegerilor parlamentare pentru anul 2019?

- CEC-ul nu are competența de a stabili data alegerilor. Doar că vreau să vă comunic că noi în primăvara acestui an, ținând cont de faptul că mandatul actualului Parlament expiră la data de 30 noiembrie, am înaintat un demers către Parlament prin care am solicitat că ar fi bine ca data alegerilor parlamentare să fie stabilită din timp, în așa măsură ca toți subiecții implicați în acest proces să cunoască când vor fi organizate alegerile. Dar acest lucru nu se întâmplă - solicită sau nu solicită Comisia Electorală Centrală. Mai mult ca atât, din momentul în care hotărârea Parlamentului a fost publicată în Monitorul Oficial, noi deja am înaintat demersuri cu invitarea oficială a misiunilor de observare internațională, care, sperăm, vor da curs și vor fi prezente în cadrul scrutinului parlamentar ordinar.

- Odată cu schimbarea sistemului electoral, ce întreprinde CEC-ul pentru ca populația să cunoască noile reglementări, pentru a fi în bună cunoștință de cauză atunci când vor merge să voteze?

- Anul trecut, când a fost modificat Codul Electoral, și ulterior a fost adoptată și decizia Guvernului cu privire la constituirea circumscripțiilor electorale, noi de fapt am stabilit care sunt pilonii principali care ne organizăm activitatea, deoarece intrasem în an electoral. Și prioritățile Comisiei au fost stabilite în felul următor: în primul rând, reingineria sistemului informațional de stat „Alegeri”, în așa măsură ca noi să putem să aplicăm modulele funcționale în vederea organizării scrutinului, pentru că deja cetățenii noștri sunt învățați să cunoască în regim online care sunt, bunăoară, rezultatele de participare în timpul zilei de alegeri, sau care sunt rezultatele preliminare în regim online, cum ele sunt totalizate. Și acest lucru este posibil doar aplicând modulele funcționale. Iată primul pilon al activității a fost reingineria sistemului informațional de stat „Alegeri”.

O altă activitate a fost ajustarea cadrului normativ al Comisiei Electorale Centrale, pentru că Codul Electoral prevede regulile de bază, este legea organică, iar CEC vine prin regulamentele adoptate și instrucțiunile în detalierea acestor prevederi pe partea organizatorică și tehnică, cum de fapt se organizează alegerile în Republica Moldova. În acest fel, noi am identificat circa 20 de regulamente și instrucțiuni care urmau a fi ajustate la noile prevederi ale Codul Electoral.

Încă un compartiment important a fost campania de informare și educare civică. Pentru că din moment ce s-au schimbat regulile de organizare a următorului scrutin, este foarte important ca cetățenii noștri să cunoască cum vor fi organizate următoarele alegeri parlamentare, dar mai cu seamă și prin prisma educării civice: de ce este necesar să mergi la vot, ce înseamnă democrație. De aceea, fără precedent, anul acesta Comisia Electorală Centrală a demarat o campanie masivă de informare și educare civică, cu suportul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, și cu sprijinul partenerilor noștri de dezvoltare, pentru care le exprimăm gratitudine. Și am utilizat în cadrul acestei campanii de informare și educare civică, care de fapt este însă în derulare, mai multe instrumente posibile, inclusiv și o Școală de vară. Astfel, noi am reușit să mergem în 16 unități administrativ-teritoriale, în care ne-am întâlnit cu cetățenii, am comunicat față în față, le-am explicat care sunt regulile de organizare, cum vor fi circumscripțiile organizate etc. De aceea, consider că aici a fost depusă o muncă foarte mare, și această activitate de informare și educare civică va continua.

Un alt pilon, la fel foarte important, ține de instruirea subiecților electorali, pentru că conform standardelor informaționale și a Acordului bunelor practici în materie electorală, este menționat că un proces electoral îl poți organiza profesionist doar atunci când subiecții și, în primul rând, funcționarii electorali sunt instruiți: cunosc foarte bine care sunt regulile, legile și regulamentele aplicate în procesul de organizare al alegerilor. De aceea, și pe partea de instruire noi desfășurăm activități cu echipa Centrului de Educare Continuă, Centru care a fost creat în 2012 de către Comisia Electorală Centrală.

„Dacă anterior norma stabilea că plafonul maxim de buletine de vot într-o secție de votare este de 3.000, acum Codul Electoral prevede că numărul maxim este de 5.000 de buletine”

- Avem sute de mii de alegători care locuiesc în afara hotarelor Republicii Moldova, iar așteptările lor nu sunt mici. În ce mod își vor exercita votul acești cetățeni? Ce schimbări există comparativ cu scrutinele parlamentare de până acum?

- În primul rând, pentru cetățenii noștri domiciliați peste hotare, Guvernul a decis constituirea a trei circumscripții electorale uninominale, ceea ce înseamnă că a fost aplicat principiul reprezentativității. Vor fi trei mandate a deputaților în Parlament care reprezintă cetățenii noștri de peste hotare. Secțiile de votare peste hotare vor fi organizate după criteriile regăsite în Codul Electoral. În primul rând, pe lângă oficiile diplomatice și misiunile consulare ale Republicii Moldova, în mod obligatoriu se organizează secții de votare. În prezent, avem peste 44 de misiuni diplomatice și consulare. Respectiv, analizând criteriile cumulativ: datele de participare a ultimului scrutin național, datele cu privire la înregistrarea prealabilă, datele deținute de către autoritățile publice ale Republicii Moldova sau datele statistice care vor solicitate de la autoritățile altor state, cumulativ vor duce la analiza efectuată de către Comisia Electorală Centrală și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, și se va regăsi în decizia adoptată de către Guvern, unde vor fi indicate secțiile de votare deschise și în alte localități, așa cum noi le numim - secții suplimentare sau extrateritoriale. Respectiv, în secțiile de votare deja vor fi transmise un număr mai mare a plafonului buletinelor de vot. Dacă anterior norma stabilea că plafonul maxim de buletine de vot este de 3.000, acum Codul Electoral prevede că numărul maxim este de 5.000 de buletine. Dar regulile sau procedura de exercitare a dreptului la vot este aceeași, de altfel cum este pe teritoriul Republicii Moldova.

„În cadrul următorului scrutin parlamentar, fiecare dintre cetățeni vor avea două buletine de vot”

- Cum vor vota studenții, în noile condiții? S-a îmbunătățit cumva procedura în cazul lor?

- Studenții votează după regulile generale, în primul rând. Regula generală de includere a alegătorului în lista electorală este domiciliul sau reședința legală. Respectiv, dacă un student are domiciliul în, bunăoară, municipiul Soroca, dar își face studiile în municipiul Chișinău, în cazul în care dorește să voteze cu două buletine de vot, și pe partea proporțională, și pe partea majoritară (pe circumscripția uninominală), atunci urmează să meargă în mun. Soroca pentru a-și realiza dreptul la vot. În cazul în care studentul va vota în Chișinău, și această prevedere se regăsește, studentul vine în secția de votare cu carnetul de student, cu buletinul de identitate și votează doar pe partea proporțională, deci pentru candidații care sunt partidele politice sau blocurile electorale.

Pentru că trebuie să cunoașteți - în cadrul următorului scrutin parlamentar, fiecare dintre cetățeni vor avea două buletine de vot. Primul buletin, în care vorbim de reprezentarea celor 50 de deputați pe partea proporțională, unde candidații sunt partide politice sau blocuri electorale. Buletinul este identic, fie că cetățeanul votează într-o secție de votare din mun. Chișinău, fie că votează în mun. Soroca. Pe partea majoritară, a circumscripțiilor uninominale, 51 de mandate în Parlament vor fi alese de către cetățenii care au domiciliul în circumscripția respectivă. Bunăoară, un locuitor al mun. Soroca nu va putea decide pe lista de candidați a circumscripției uninominale a mun. Chișinău, și viceversa.

- Alegătorii din stânga Nistrului. Ei ce mecanisme au pentru a face uz de dreptul de vot?

- Pentru alegătorii noștri care sunt domiciliați pe malul stâng al Nistrului, de această dată este reglementată în Codul Electoral posibilitatea și deja acest lucru s-a realizat - de constituire a circumscripțiile electorale - pentru cetățenii respectivi sunt constituite două circumscripții uninominale. Iar în privința numărului secțiilor de votare, care de această dată vor fi distincte, pentru că până acum Comisia Electorală Centrală organiza alegerile - inclusiv și pentru cetățenii noștri care domiciliază pe malul stâng - în secții care deserveau și cetățenii din localitatea respectivă. Acum vom avea secții de votare distincte pentru această categorie de cetățeni, iar numărul acestor secții, iarăși, va fi decis cumulativ, aplicând mai multe date statistice, inclusiv rezultatele înregistrării prealabile și datele deținute de către autoritățile Republicii Moldova.

- Dar unde vor fi localizate aceste secții de votare?

- Toate secțiile de votare, inclusiv cele destinate cetățenilor domiciliați în stânga Nistrului, vor fi amplasate pe malul drept al Nistrului, deci pe teritoriul controlat de către autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

- Au rămas șase luni până la data alegerilor. La ce etapă se află Comisia Electorală Centrală și cât de pregătită este pentru organizarea scrutinului?

- Pot să spun că, sigur, niciodată nu lăsăm activitatea pe care putem s-o realizăm astăzi pentru ziua de mâine, pentru că pot interveni alte activități sau alte sarcini în contextul proceselor electorale. De aceea, actualmente suntem în procesul de elaborare și perfectare a programului calendaristic, și ne propunem ca acest document, care este aprobat prin votul membrilor Comisiei Electorale Centrale, să fie unul transparent, să fie discutat. Totodată, până începem perioada electorală propriu-zisă, în termeni restrânși, pentru că perioada de desemnare a candidaților începe cu 60 de zile până la ziua alegerilor, să realizăm și acțiuni de informare, și acțiuni de educare civică, și acțiuni de instruire a tuturor subiecților care vor fi implicați în procesul electoral.

- Sunteți de mai bine de doi ani în fruntea CEC. În acest răstimp, au existat tentative de corupere politică a dumneavoastră sau a unor decizii ale instituției?

- Bună întrebare, vă mulțumesc pentru ea. Eu cred că dacă existau asemenea tentative, cel puțin era să fie sesizare din partea mea către autoritățile competente care examinează asemenea situații. Dar în activitatea pe care o desfășor, mă ghidez de principiul legalității, legile Republicii Moldova care sunt pe domeniul electoral, și cum aplicăm aceste legi.

- Care este cea mai mare realizare și cel mai mare eșec al Comisiei Electorale Centrale din ultimii doi ani, de când conduceți instituția?

- Cred că aș putea vorbi și de multe realizări, și de multe eșecuri, pentru că atunci când ai o activitate cu dedicație, cu responsabilitate, este firesc să ai și rezultate de la care primești satisfacție, și să nu fii mulțumit de anumite realizări. Cel puțin, noi cu echipa Comisiei Electorale Centrale și a Centrului de Instruire Continuă, depunem eforturi continue ca să avem capacitatea și să avem parte de profesionalism, de competență, ca să organizăm procesele electorale cât mai corect și să implicăm, pe partea aceasta, absolut toți subiecți care urmează să fie implicați. Pentru că organizarea unui proces electoral corect, liber, transparent și deschis, nu ține doar de organele electorale, dar ține de toți participanții acestui proces.