LIVE. Conferința internațională MACRO 2016: Depășirea crizei economice, e timpul să acționăm

Centrul Analitic Independent Expert-Grup în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung organizează astăzi cea de-a 4 ediție a conferinței internaționale Macro, cu tema „Depășirea crizei economice: e timpul să acționăm”.

Ion Sturza:  În Republica Moldova nu mai este forță de muncă

„Pe acest fundal, aspiratorul de forță de muncă își va tura capacitatea sa la maxim. Una dintre motivațiile pentru liberalizare a regimului de vize cu UE a fost și demografia în descreștere din Europa. Și prima care va aspira talentele din Republica Moldova este România, unde vor pleca medicii, specialiștii buni și unde vor avea un nivel de viață mai decent. Să nu ne facem iluzii cu paradisurile IT sau ZEL Bălți ca model de dezvoltare pentru Republica Moldova – în Republica Moldova nu mai este forță de muncă, nu mai sunt dornici de a sta la strung, chiar și pentru 500 de euro”, spune acesta.

Vadim Brânzan: Salariile nu pot fi mărite prin decret prezidențial

„Oamenii educați pleacă R.Moldova și cei care rămân nu corespund cerințelor economiei. Nu ține de educație, ci și de economie și societate. Salariile nu pot fi mărite prin decret prezidențial, ci depind de starea economiei.

Dacă se vine cu un plan strategic de dezvoltare pe 15-20 de ani și se alocă resursele necesare în educație se poate avansa ușor. Altfel, în 5 ani riscăm să pierdem și capitalul uman pe care îl mai avem”

Despre ce se vorbește în panelul 3 al MACRO 2016

Macro 2016, începe panelul 3. Capitalul uman: cum impulsionează avantajul competitiv al Moldovei?

Moderator: Arcadie BARBAROSIE, Dr., Director Executiv, Institutul pentru Politici Publice

Cristina BOAGHI, Viceministru al Educației 
Ligia DECA, Consilier de Stat, Departamentul Educație și Cercetare, Oficiul Președintelui României
Ion STURZA, Președinte, Fribourg Capital
Vadim BRÎNZAN, Investitor internațional, absolvent Harvard MBA

Întrebări cheie:

- De ce este esențial capitalul uman pentru dezvoltarea competitivității, inclusiv pe termen lung a Republicii Moldova?
- Care sunt schimbările industriale și tehnologice cheie în regiune și în țară și cum răspunde sectorul educațional la aceste schimbări?
- Cum poate adopta sectorul educațional o abordare de perspectivă și cum poate fi mai bine adaptat la cererea viitoare de competențe?

Sergiu Sainciuc, sindicate: Un tânăr trebuie să primească 15.000 de lei ca să îi ajungă de trai și v

Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Sergiu Sainciuc, a afirmat că s-a făcut un studiu comandat de Sindicate, unde au fost incluse costuri reale ale vieții. „Îmbrăcăminte, încălțăminte, medicamente, necesitatea de a cumpăra un apartament pe parcursul vieții și cele necesare în casă, dar și ieșiri periodice la teatru, film sau vacanțe. Pentru doi tineri care să muncească 35 de ani a reieșit că venitul ar fi trebuit să fie de peste 30 mii lei, adică un salariu de cel puțin 15000 lei pe lună pentru fiecare”, a spus Sainciuc.

Mircea Buga: 80% dintre moldoveni achită 10% din venit pe căldură și energie

Consilierul Principal de Stat al Prim-ministrului în domeniul ocrotirii sănătății și dezvoltării sociale, Mircea Buga, a deschis cel de-al doilea panel.

Sărăcia moderată se regăsește la 40 la sută a cetățenilor Republicii Moldova. „Dinamica sărăciei în Moldova este în scădere, adică sărăcia în Republica Moldova s-a diminuat, datorită creșterii economice și remitențelor, dar și salarizării”, a spus Buga. 

Totuși, cifrele anunțate de Buga arată că 80 la sută dintre moldoveni achită peste 10 la sută din venit pentru energie și căldură.

A început cel de-al doilea panel MACRO 2016

Speakirii vorbesc despre provocări pentru securitatea socială cum putem evita transformarea crizei economice într-o criză socială.

Președintele Mobias: Să producem alte miliarde și să avem grijă să nu fie furate.

„Istoria miliardului are deja peste doi ani și se discută doar despre asta. Acum e timpul să mergem mai departe, nu doar să ne plângem de acest miliard, ci să încercăm să producem alte miliarde și să avem grijă să nu fie furate”, a declarat președintele MobiasBancă, Ridha Tekaia.

Sergiu Cioclea: Moldova a devenit un fel de Elveție pe dos a CSI-ului

„În BNM există un mix de probleme. În primul rând cu legislația. Uneltele din trecut nu erau adecvate. A doua – problema de imagine și credibilitatea – societate și agenți economici. Republica Moldova a produs în timp un sistem defectuos, problema poate fi rezolvată prin aducerea de capital nou de bună calitate, extern. Motiv pentru care BNM face eforturi foarte mari pentru a atrage investitori externi strategici, lucru foarte dificil în condițiile actuale din Republica Moldova. Este un plan gradual pe care va fi implementat.

Cioclea a mai adăugat că una din problemele cele mai mari în Republica Moldova sunt operațiunile suspecte. „Moldova a devenit un fel de Elveție pe dos a CSI-ului. Spălarea banilor în Republica Moldova a luat proporții aberante. BNM va investi foarte mult, va încerca să atragă oameni de valoare care să fie și bune plătiți pentru a lupta cu acest fenomen. Responsabilitatea pentru spălarea de bani trebuie transferată de la BNM la băncile comerciale”, a spus guvernatorul BNM.

VIDEO. Câtă încredere au moldovenii în sistemul bancar

Moldovenii au fost întrebați de echipa Agora în ce măsură au încredere în în băncile din Republica Moldova și cum s-a schimbat acesta față de anul trecut. Ce instituții trebuie să joace un rol mai activ în recuperarea banilor furați din băncile comerciale? Ce trebuie acestea să facă?

Ce au răspuns oamenii, puteți urmări în secvența de mai jos, prezentată și înainte de începerea primului panel MACRO 2016. 


Raportul de Stare al Țării: Criza a demonstrat cât de bogată era RM până acum

Adrian Lupușor, director executiv al Expert Grup, prezintă principalele concluzii ale Raportului de Stare a Țării pentru anul 2016.

Raportul de Stare a Țării face o radiografie a situației economice din Republica Moldova și constată că anii 2015 și 2016 au fost marcați de o avalanșă de șocuri care s-au generalizat în una dintre cele mai acute și mai complexe crize din scurta istorie de 25 de ani a Republicii Moldova.

„Putem concluziona că, în mod paradoxal, criza din 2015-2016 a demonstrat cât de bogată era Republica Moldova până acum, având în vedere rezervele valutare și cele din sectorul bancar - și cât de săracă a devenit în prezent, după ce aceste rezerve au secat”, constată Raportul de Stare a Țării.

Raportul de Stare a Țării constată că Republica Moldova a intrat într-o perioadă de creștere economică anemică, ce ar putea dura cel puțin cinci ani.