„Recomandările deja oferite de partenerii internaționali, cum ar fi Consiliul Europei, OSCE și Uniunea Europeană, cu privire la amendamentele Codului Audiovizualului ar trebui să fie luate în considerare, astfel încât să se garanteze libertatea de exprimare și libera circulație a informațiilor”, scrie într-un comentariu a Uniunii Europene.
În ceea ce privește noul Cod al Audiovizualului, dacă ar fi să fie luate în considerare recomandările, în special, al partenerilor internaționali menționați mai sus, va fi făcut un pas important înainte și va fi creat un cadru legislativ pentru promovarea independenței și a calității în peisajul media.
„Autoritățile din Republica Moldova ar trebui, prin urmare, să ia în considerare din nou solicitarea expertizei organizațiilor internaționale relevante, înainte de adoptarea finală a noului Cod al audiovizualului. La fel ca în orice proces de luare a deciziilor, consultarea adecvată a societății civile va fi, de asemenea, esențială”, mai scrie în comentariu.
Lanțul reacțiilor negative a început vineri, 8 iulie, a doua zi după votarea în primă lectura a amendamentelor la Codul audiovizualului, cu declarația Asociației jurnaliștilor ruși. Aceasta s-a arătat îngrijorată de „excluderea” emisiunilor de știri și informaționale din grila radiodifuzorilor care retransmit posturile din Federația Rusă în spațiul mediatic al R. Moldova și „reducerea substanțială a volumului transmisiunilor în limba rusă”.
Luni, 11 iulie, a urmat reacția Ministerului de Externe al Federației Ruse (MEFR). În comunicatul său se spune că „modificările propuse la Codul audiovizualului au drept scop limitarea activității presei ruse, în contextul în care rusa este limba de comunicare interetnică în Republica Moldova”. Nota MEFR califică acest pas drept „neprietenos” și avertizează că ”Moscova va monitoriza atent evoluția acestei inițiative”.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.