Primul proiect de creare a unui terminat petrolier a avut loc în perioada 1994-2005, când Guvernul a creat o întreprindere mixtă moldo-elenă care se numea Terminal. În 1996 a fost contractat un credit în valoare de 25 milioane de dolari de către întreprinderea mixtă, sub garanția guvernului. Ulterior acest proiect a eșuat.

La 29 decembrie 2004 între Guvernul R. Moldova și trei companii (Azerpetrol SRL, Azerpetrol refinery SRL și Azertrans SRL) a fost încheiat un acord de investiții pentru Portul Internațional Liber Giurgiulești. El includea construcția terminalului petrolier, terminalului de mărfuri, de pasageri a rafinăriei și alte.

„Acordul a fost negociat și semnat de către Ministrul Economiei de atunci Marina Lupu și aprobat ulterior de către Parlament.

Aprobând acordul, Parlamentul face referire la Legea privind tratatele internaționale. Inițial nici un minister nu a avut obiecții, dar mai târziu ministerul Afacerilor Externe a declarat că acest acord nu întrunește condițiile unui tratat internațional, pentru că lipsește a doua parte internațională. Acordul a fost semnat de facto între Guvern și trei companii rezidente în R. Moldova, care au fost create cu câteva zile înainte ca tranzacția să aibă loc. Acordul trebuia publicat în Monitorul Oficial, fapt care nu s-a produs nici după 10 ani, chiar dacă legea prevede acest lucru. Companiile care au semnat acest acord de investiții și-au schimbat denumirea și acum este Danube Logistics”, remarcă Liderul PAS.

Ea mai spune că nicăieri nu este stabilită o comisie care să monitorizeze îndeplinirea obligațiilor de către cele două părți.

„Rafinăria nu a fost construită după cum era prevăzut în acord. Investitor declară că nu i s-au alocat toate terenurile necesare, iar Guvernul spune că putea să cumpere aceste terenuri de la alți proprietari. Portul de pasageri urma să fie construit de Azertrans. Însă în 2008 la propunerea lui Igor Dodon, Guvernul a hotărât ca obiectivul dat să fie construit de Ministerul Transporturilor. Statul a cheltuit 100 milioane de lei pentru acest terminal, dar facilitățile investitorului nu au fost revizuite”, susține Maia Sandu.

Ea mai menționează că până la urmă acest terminal nu a mai fost utilizat.

„Doar Bemol Retail a administrat facilități de 1,4 miliarde de lei, potrivit datelor Fiscului. Este greu să vezi care sunt beneficiile statului de pe urma implementării acestui proiect. Se vede că lucrurile nu arată foarte bine pentru R. Moldova”, conchide liderul PAS.