Ţesutul din creierul uman care ne ajută să diferenţiem feţele se dezvoltă şi după primele etape ale vieţii omului, conform cercetătorilor. Până în prezent se credea că ţesutul din creierul uman se opreşte din creştere după primele etape din viaţă, organul adaptându-se mai târziu în timpul vieţii prin optimizarea conexiunilor dintre neuroni. 

Tomografiile realizate pe copii şi adulţi au dezvăluit faptul că părţi ale creierului implicate în recunoaşterea facială se dezvoltă atât în timpul copilăriei, cât şi în adolescenţă, spre deosebire de alte regiuni ale creierului care până în acel moment ajung la maturitate, relatează The Guardian.

Abilitatea pare să se dezvolte mult mai puternic în momentul în care oamenii pătrund în grupuri sociale mari. Kalanit Grill-Spector, neurolog din cadrul Universităţii Standford din California afirmă că descoperirea îi va ajuta pe cercetători să înţeleagă unele aspecte ale procesului de îmbătrânire, precum şi cauzele afecţiunilor care îi fac pe oameni să nu mai diferenţieze feţele familiare.

Cercetătorii au realizat tomografii asupra a 22 de copii cu vârstă între cinci şi 12 ani şi asupra a 22 de adulţi cu vârsta între 22 şi 28 de ani. În timp ce voluntarii priveau diferite imagini, cercetătorii le monitorizau activitatea cerebrală. Tomografiile au dezvăluit mărimea şi locul în care se află ţesutul utilizat pentru recunoaşterea facială. 

În timp ce analizau zonele creierului active, cercetătorii au descoperit că în zona girusului fusiform se află ţesutul care ajută la deosebirea feţelor. Din copilărie până în adolescenţă, ţestul s-a dezoltat cu un procent de 12,6%, conform tomografiilor. 

Creşterea ţesutului nu este datorată formării de noi neuroni, ci de dezvoltarea celor existenţi.