Dezbatarea a fost organizată de către de Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului și a inclus participarea mai multor specialiști.

„De fiecare dată când unele subiecte reflectate în presă trec anumite principii de etică, noi reacționăm, pentru că  noi știm că nu este vorba numai de un subiect de presă care poate stârni panică, care poate să facă vulnerabilă societatea, dar subiectele de presă care nu sunt gândite din perspectiva normelor etice, fac rău unor oameni concreți și este un rău care nu-l mai putem repara”, a menționat, directorul Platformei pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului, Antonița Fonari.

Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu a menționat că în ultimul timp, cu părere de rău jurnaliștii scriu pentru un raiting bun.

„Noi ca jurnaliști, atunci când ne facem treaba ar trebui în primul rând să ne gândim că nu trebuie să dăunăm. Jurnalistul trebuie să-și pun întrebarea pentru cine scrie, dar deseori, scrie pentru raiting, asta cu părere de rău se întâmplă la noi în ultimul timp. Nu se gândesc cui o să-i folosească materialul, se gândesc să satisfacă simpla curiozitate a audienței, acolo unde oamenii fac click pentru că este un titlu senzațional, sânge sau imagini care trezesc curiozitatea”, a menționat Nadine Gogu.

Daniel Mazepa, psiholog și specialist principal în secția prevenire a direcției generale securitate publică al Inspectoratului General de Poliție a explicat cum se realizează acea influență a materialului jurnalistic cu tendințe negative asupra copilului.

„Orice mesaj care îl aduceți voi (jurnașiștii) voluntar sau involuntar lasă o amprentă psihologică și are o influență care marchează ulteriorul compartament și atitudine umană. Mulți jurnaliști se bazează pe credința că copii nu îi urmăresc atunci când dau o știre, dar de fapt urmăritul este indirect, copilul este permamenent în interacțiune cu rețele de socializare, rețele de socializare sunt și o modalitate activă a jurnaliștilor de a distribui știrile, respectiv, dând un like voluntar sau involuntar paginii voastre coilul va vedea știrile pe care le postați. Un materialul cu titlul „încă o victimă a jocului morții”, poate nu are un efect direct, conștient, dar se programează, programează și ulterioarele măsuri care vor genera interesul pentru fenomen”, a specificat Daniel Mazepa.

De asemenea, acesta a mai adăugat că în momentul când persoana a auzit o știre care vine să defăimeze pe cineva, chiar dacă ulterior acțiunile persoanei defăimate sunt infirmate, efectul negativ al primei știri rămâne și acele corectări de mesaj nu mai au rezultat.

Pe parcursul dezbaterei au fost aduse mai multe exemple concrete în care unele materiale jurnalistice realizate greșit au avut un impact negativ asupra mai multor persoane care vin din categorii vulnerabile, precum copiii.

„În anul 2014, ulterior unui reportaj de abandon al domiciliuui de copiii, imediat după un reportaj difuzat pe parcursul unei zile, au început în mod simțitor a crește cazurile de plecări a copiilor de la domiciliu. Copilul văzând acest reportaj nu a pereceput acțiunea de plecare ca un pericol ci ca pe o soluție, aici vreau ca să înțelegeți nu venim cu acuzații, dar vrem să vă atragem în albia aceasta de formare corectă a opiniei copilului pentru că într-adevăr rolul mass-mediei este foarte important”, a menționat șefa secției prevenire a direcției generale securitate publică al Inspectoratului General de Poliție, Daniela Buzatu.

La sfârșit de dezbatere, Nadine Gogu a vorbit despre eventualele soluții de asigurare a copiilor în spațiul on-line asupra cărora se lucrează la moment.

„Lucrăm ca să aducem anul acesta un curs opțional în clasele primare legat de educația media a copiilor, pentru că este important ca aceștia să fie instruiți de mici cum să utilizeze media, când să publice și când nu fotografii. De asemenea, lucrăm ca să fie inclus și un capitol separat în educația civică despre educația mediatică. Noi nu putem bloca internetul sau chiar dacă sunt semnele care recomandă să nu fie deschisă adresa dacă nu ai peste 18 ani, copiii când văd acest semn devin și mai curioși. Copiii trebuie instruiți săptămânal, să învețe să-și pună unele întrebări înainte de face unele acțiuni”, a menționat Nadine Gogu.