Curtea de Conturi a prezent Raportul auditului „Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier” pentru anii 2014-2015 în care a fost analizată activitatea.

Rezultatele auditului au arătat că intenția de a crește securitatea traficului rutier a fost compromisă de interesele unor persoane cu funcții de demnitate publică, funcționari publici din cadrul mai multor autorități publice centrale și locale. Ideea benefică a fost transformată de către un grup de operatori interdependenți într-o sursă de obținere a beneficiilor economice de pe urma aplicării amenzilor de către organele MAI, pentru încălcările în traficul rutier.

Astfel, printr-o schemă bine gândită, gestionată de companii interdependente, cu fondatori, administratori, angajați și adrese comune, a fost monopolizat acest domeniu. În acest sens, bugetul de stat a fot prejudiciat direct cu 23,2 milioane lei. Pe parcursul anilor 2014-2015, în bugetul de stat, conform datelor Trezoreriei, prin intermediul sistemelor de monitorizare a traficului au fost acumulate mijloace financiare în sumă de 96,6 milioane lei, se menționează în Raportul Curții de Conturi. 

Amenzile emise în baza datelor de pe camerele video pot fi declarate nule

Autoritatea a constatat că autoritățile publice locale și operatorii economici investiți cu dreptul de monitorizare a traficului rutier nu au fost desemnați de autoritatea centrală de metrologie cu dreptul de a efectua măsurări oficiale (ale vitezei). Urmare a activităților neregulamentare desfășurate de către aceștia, toate procesele verbale de constatare a contravenției, întocmite și înregistrate în sistem în baza informației parvenite de la unitățile de supraveghere instalate în raioanele RM, pot fi declarate nule.

De asemenea,  cenzorii mai constată că operatorii economici, care au prestat serviciile de monitorizare, nu dispuneau de autorizare pentru activități în domeniul informaticii și telecomunicațiilor.

Experții Curții de conturi mai susțin că aplicabilitatea sistemelor până la etapa actuală este compromisă, dat fiind faptul că procedură contravențională aplicată de MAI la constatarea contravenției prin intermediul unităților de supraveghere a traficului rutier este ilegală, procesele-verbale întocmite nu corespund rigorilor Codului Contravențional, astfel pot fi declarate nule.

Procesul de aplicare amenzilor contravenționale a eșuat din cauză că MAI nu a citat regulamentar contravenienții. În unele cazuri MAI, încălcând procedura legală, a încheiat procese-verbale ulterior sancționării. Reieșind din faptul că toate procesele-verbale întocmite prin intermediul Sistemelor cad sub incidența achitării acestora în proporție de 50%, duce la tratament inegal față de contravenienții care au săvârșit alte tipuri de contravenții. Acesta activitate are impact asupra bugetului de stat și asupra drepturilor cetățenilor.

În plus, angajații Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, fără a avea statut de agenți constatatori, au intentat, documentat și aplicat sancțiuni pentru contravențiile din domeniul circulației rutiere (în perioada ianuarie 2014- noiembrie 2016.

Abateri grave la aplicarea contravențiilor

În raportul Curții de Conturi se mai menționează că agenții constatatori ai MAI nu au asigurat sancționarea contravenienților care încalcă rigorile în traficul rutier.

Astfel, în perioada 2014-2015, din 660,8 mii cazuri de încălcare a regulilor circulației rutiere, doar pentru 315,1 mii cazuri au fost întocmite procese-verbale. Totodată, 27 928 de proceduri contravenționale înregistrate au fost șterse din sistem de către angajații MAI, în scopul evitării răspunderii contravenționale.

Angajații INP, prin intervenția intenționată în sistemul informațional, transferau puncte de penalizare de la contravenienții care acumulează mai mult de 15 puncte pe terțe persoane. S-au stabilit cazuri când o persoană, fără a deține permis de conducere, are acumulate mai mult de 100 de puncte de penalizare.

Pentru unele și aceleași persoane sau persoane notorii se efectuau modificări în sistem în scopul evitării răspunderii contravenționale.

Nereguli și în Chișinău

Un șir de nereguli și abateri s-au constatat și la edificarea sistemelor de monitorizare video în 41 de intersecții din mun. Chișinău, care au dus la utilizarea ineficientă, pe alocuri frauduloasă, a mijloacelor financiare în sumă de 81,6 milioane lei, alocate de la bugetul de stat și din cadrul unui grant acordat de Republica Populară Chineză. În acest sens, sunt elocvente serviciile de instalare a unui pilon metalic în sumă de 1130,0 euro, pe când, în cadrul proiectelor de reconstrucție a drumurilor în mun. Chișinău, primăria a achitat pentru instalarea unui pilon 10 000 lei, sau de 2,2 ori mai puțin. Iresponsabilitatea factorilor de decizie din cadrul MAI, Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI, INP și interesul material meschin al acestora a condus la fraudarea în proporții deosebit de mari a banilor publici, a accesării ilicite a datelor cu caracter personal și a accesării ilegale a informației din Registrele de stat. Pe materialele raportului în cauză, 5 subiecte au fost remise organelor de drept, pe marginea cărora două persoane au fost reținute, este menționat în raportul Curții de Conturi.

Entitatea supusă auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.