Ghereta-magazin din fața Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi”

„E cald, avem aer condiționat. Când avem nevoie de toaletă mergem undeva în apropiere. De obicei, ne ducem atunci când mâncăm”, spune vânzătoarea.

Ghereta de la intersecția străzilor Pușkin și Veronica Micle

„Când vreau la veceu, merg în clădirile din apropiere. Mă strădui să beau mai puțină apă, ca să nu fac vizite frecvente la toaletă”, spune vânzătoarea Natalia.

Gheretă din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”

„Când vrem la toaletă, fie mergem în magazine, fie la toaletă publică. Sigur că e greu, că nu prea sunt condiții. Ne străduim să ieșim mai rar, că pierdem și clienții. Consumăm mai puțină apă și mâncare. E bine că avem un mic lavoar aici, unde să ne spălăm pe mâini”.

Majoritatea vânzătorilor aduc apă de acasă în sticle și își improvizează un locușor unde își pot spăla mâinile. Alții însă chiar o fac afară, lângă gherete, spun ei, pe alocuri rușinați.

Ghereta Fornetti de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt

„Avem robinet aici. La veceuri, mergem în cele publice. Ne mai deranjează , dar asta e situația”, spune vânzătoarea Liuba.

Ghereta „Moldpresa ” de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, între străzile Armenească și Tighina

„Încălzire avem. Apa o aducem de acasă. Merg la toaletă, acolo unde îmi iese sau cu cine mă înțeleg. Dacă am acceptat să lucrăm aici, apoi clar că știam ce ne așteaptă”, afirmă vânzătoarea.

Ghereta de parfumuri de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, stația strada Tighina

„Nu avem apă și nici toaletă. Când vrem la veceu, mergem la cafenea. Nu plătim, dar ne străduim din când în când să mai comandăm câte ceva de acolo. Desigur mi-aș dori să am măcar apă, ca să-mi spăl mâinile”, spune vânzătoarea de aici.

Citiți articolul integral pe Sănătate INFO.