APROAPE 90% - CHELTUIELI PENTRU GOSPODĂRIA COMUNALĂ LA NISPORENI

Potrivit analizei, care vizează cheltuielile administrațiilor publice locale din cele mai mari 50 de orașe și sate din R. Moldova, orașele Căușeni și Drochia sunt localitățile care au investit în învățământ mai mult de jumătate din bugetele lor - 67% în anul 2015. Acestea sunt urmate de Cupcini - 62% și Briceni - 61%. La polul opus, localitățile care au cheltuit cel mai puțin pentru domeniul educației sunt Nisporeni - 6%, Durlești - 25% și Codru - 33%, ultimele două fiind suburbii ale Chișinăului. Administrația orașului Nisporeni, de exemplu, a cheltuit până la 88% din bugetul său pentru serviciile de gospodărie comunală. Nisporeniul este urmat de Codru, Dondușeni, Florești, Cahul și Ialoveni, care au cheltuit între 40% și 26% pentru alimentarea cu apă, canalizare, salubrizarea localității și alte servicii comunale.

NICIUN LEU PENTRU DRUMURI

Un alt domeniu care este în competența autorităților publice este transportul și gospodăria drumurilor. În acest sens, localitățile care au înregistrat cele mai mari cheltuieli sunt orașele Strășeni, Ungheni și Orhei. Astfel, orașul Strășeni a cheltuit 30% pentru infrastructura rutieră, iar Ungheni și Orhei - câte 17%. Acestea sunt urmate satul Costești din Ialoveni și orașul Hâncești, care au cheltuit 12 și, respectiv, 11% pentru transport și drumuri. În același timp, orașele Vulcănești, Căușeni și Basarabeasca nu au cheltuit nimic pentru acest segment.

Cheltuielile legate de gospodăria drumurilor reprezintă însă doar 9% din totalul cheltuielilor celor mai mari 50 de orașe și sate din țara noastră. Acest lucru demonstrează faptul că autoritățile publice locale au un potențial financiar modest pentru a-și finanța nevoile proprii, în special pentru întreținerea și dezvoltarea infrastructurii locale, concluzionează Angela Secrieru. Principalele necesități investiționale finanțate din sursele interne ale primăriilor rămân a fi reparațiile capitale și procurările de mijloace fixe.

„În Republica Moldova, bugetele locale sunt concepute pentru a exercita doar funcția de finanțare a cheltuielilor curente și funcția de control asupra modului de cheltuire a resurselor bugetare. Bugetele autorităților publice locale au un potențial financiar insuficient și, prin urmare, economiile locale nu au capacitatea de a genera venituri în cantitatea necesară. De asemenea, autoritățile publice locale din R. Moldova nu au experiență în planificarea investițiilor”, consideră Angela Secrieru.

ORAȘUL FLOREȘTI ȘI COMUNA CORJEUȚI - BUGETE LOCALE DISCIPLINATE

Cele mai pronunțate deficite bugetare au fost înregistrate în 2015 în orașul Strășeni (-38%), satul Peresecina (-24%), orașul Ungheni (-20%), comuna Cărpineni din raionul Hâncești, orașele Cricova și Hâncești. Doar autoritățile locale din orașul Florești și din comuna Corjeuți, raionul Briceni, au avut bugete disciplinate din punct de vedere financiar. În perioada 2013 - 2015, cu excepția orașelor Cahul, Râșcani, Cupcini, Dondușeni și Ștefan Vodă, bugetele celorlalte autorități publice analizate au înregistrat un nivel al cheltuielilor mai mare comparativ cu nivelul inițial planificat.

În acest sens s-au remarcat bugetele următoarelor localități: comuna Sipoteni din raionul Călărași (488%), orașul Rezina (269%), Nisporeni (242%), Durlești (232%), Sângera (171%) și comuna Costești (170%). Analiza gestionării cheltuielilor publice locale mai scoate în evidență și faptul că, de exemplu, cheltuielile autorităților publice locale pe cap de locuitor, exprimate în dolari americani, s-au redus simțitor în 2015 comparativ cu anul precedent. În medie, această sumă a constituit 172 de dolari, cu 24% mai puțin decât în 2014 și aproape la fel ca acum nouă ani - 173 de dolari per locuitor.

„În perioada 2014 - 2015, dezechilibrul financiar interguvernamental s-a accentuat, înregistrând cea mai mare mărime în ultimii 15 ani, evoluție reflectată în creșterea ponderii transferurilor în finanțarea serviciilor publice locale. Implementarea noii metodologii de calcul al transferurilor, eforturile insuficiente depuse de autoritățile locale de a crește contribuția veniturilor proprii la formarea veniturilor bugetare, mediul politic, economic, social și demografic nefavorabil explică în mare parte acest regres”, adaugă autoarea raportului.

REGULI FISCALE PENTRU A DISCIPLINA AUTORITĂȚILE

Pentru îmbunătățirea situației, Angela Secrieru recomandă elaborarea unor reguli fiscale ce ar asigura disciplina financiară a autorităților publice locale, informatizarea operațiunilor contabile și financiare, asigurarea accesului și participării cetățenilor în procesul bugetar, dezvoltarea serviciului de audit intern în cadrul autorității locale, asigurarea unei comunicări permanente între autoritățile centrale, raionale și cele locale în planificările strategice și rezolvarea problemelor financiare. Mai multe concluzii și recomandări ale expertului IDIS „Viitorul” găsiți în Raportul de evaluare a cheltuielilor publice locale ale 50 de APL-uri incluse în proiectul „Îmbunătățirea controlului financiar al autorităților publice locale în Republica Moldova”.

Situația a fost apreciată în baza informației oferite de Ministerul Finanțelor cu privire la bugetele unităților administrativ-teritoriale.