„Potrivit declarațiilor Președintelui Parlamentului, calificarea unui sistem electoral ca fiind unul rău pentru țară ar fi o decizie sau un discurs de natură politică cu privire la care ONG-urile nu ar trebui să se expună”, se arată în declarație.

„Organizațiile societății civile nu au doar dreptul, dar și responsabilitatea să se implice atunci când sunt promovate reforme care pun în pericol statul de drept și democrația. De aceea, expunerea opiniilor față de schimbarea sistemului electoral nu reprezintă afiliere politică, ci realizarea responsabilității civice a fiecărui cetățean și a fiecărei organizații a societății civile din Republica Moldova. Organizațiile care au criticat inițiativele de schimbare a sistemului electoral au operat cu argumente valabile şi au adus drept exemple experiențele relevante ale țărilor învecinate. La argumentele lor nu au urmat răspunsuri plauzibile. În schimb, ele sunt atacate constat în mod manipulator. Atacurile contra organizațiilor societății civile active duc la divizarea societății civile, folosindu-se diferite metode, inclusiv trolli și organizații afiliate puterii. Tolerarea unei retorici agresive din partea liderilor politici cu poziții înalte în legislativ poate stimula reacția unor structuri politic afiliate să lanseze 'vânători de vrăjitoare' pentru a-și demonstra utilitatea politică, revenind la instrumentele de intimidare și hărțuire din timpul guvernării PCRM.

Din considerentele menționate mai sus, etichetările de afiliere politică a organizațiilor care nu împărtășesc punctul de vedere al partidelor de la guvernare reprezintă o încercare de a reduce la tăcere aceste organizații și de a limita implicarea acestora în procesul decizional. Un astfel de comportament este inadmisibil în procesul de dezbatere a unei inițiative atât de importante precum este schimbarea sistemului electoral. Astfel de discursuri nu fac față oficialilor de stat şi erodează încrederea publică în autoritățile statului.

Prin urmare, solicităm reprezentanților autorităților publice și decidenților politici:

- să înceteze imediat atacurile împotriva organizațiilor societății civile care au viziuni distincte sau critice în raport cu acțiunile sau inițiativele guvernării;

- să se angajeze într-un dialog deschis și incluziv cu toate organizațiile societății civile pe marginea reformelor cu adevărat prioritare pentru țară (ex: reducerea sărăciei, reforma administrației publice centrale și locale, combaterea corupției, finanțarea partidelor politice, reforma justiției, educației, etc.).

Semnatari (în ordinea alfabetică):

1.       Amnesty International Moldova

2.       Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)

3.       Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)

4.       Asociația pentru Politică Externă (APE)

5.       Asociația Presei Independente (API)

6.       Asociația Telejurnaliștilor Independenți

7.       Centrul Analitic Independent Expert-Grup

8.       Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC)

9.       Centrul de Drept al Femeilor

10.   Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului (CIDDC)

11.   Centrul de Informații „GENDERDOC-M”

12.   Centrul de investigații jurnalistice (CIJ)

13.   Centrul de Politici și Reforme (CPR-Moldova)

14.   Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)

15.   Centrul International pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La strada”

16.   Centrul Pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS)

17.   Comunitatea „WatchDog.MD”

18.   Institutul de Politici Publice (IPP)

19.   Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)

20.   Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale "Viitorul"

21.   Promo-LEX

22.   Transparency International - Moldova