„Cu privire la propunerea de a amenda Articolul 85 din Constituția Republicii Moldova, care va oferi președintelui puteri adăugătoare întru dizolvarea Parlamentului, Comisia de la Veneția consideră că aceasta ar putea fi interpretat drept creare a unei puteri executive excesive - folosirea dizolvării ca unealtă pentru politică de partid, sub regimul parlamentar actual”, scrie în declarația oficială a Comisiei de la Veneția. 

Comisia de la Veneția a făcut și un comentariu piperat la adresa președintelui: „Două greșeli nu fac un lucru corect”. „Puterea arbitrară vastă a Parlamentului nu trebuie să fie în opoziție cu o putere la fel de largă a Președintelui. Acest lucru poate duce la conflicte instituționale”, puctează Comisia. 

Amintim că șeful statului a propus cinci posibilități noi de dizolvare a Parlamentului care să fie incluse în Constituție, invocând și exemplele altor state:

- Dizovarea are loc după consultarea fracțiunilor parlamentare (exemplul francez)
- Președintele poate dizolva Parlamentul când acesta nu a implementat în timp de 12 luni voința poporului reprezentată prin referendum consultativ (exemplul românesc)
- Parlamentul poate fi dizolvat când referendumul privind demiterea președintelui a avut rezultat negativ (exemplu din Slovacia și Austria, republici parlamentare)
- Parlamentul nu a adoptat legea bugetului de stat în termen de două luni de la începutul anului(exemplul Estoniei și Ungariei)
- Parlamentul poate fi dizolvat prin referendum inițiat de președintele țării (exemplul estonian)