Modificarea s-a votat la Guvern la finele lunii iunie. Potrivit BNM, documentul are ca scop perfecționarea legislației bancare naționale ținând cont de cele mai bune standarde și practici internaționale (inclusiv standardele BASEL III) aferente procesului de licențiere, reglementare și supraveghere efectuat de Banca Națională a Moldovei. 

Amendamentele incluse în proiectul de lege urmăresc crearea unui cadru normativ primar și secundar aferent activității băncilor din R. Moldova coerent și consolidat, care să permită supravegherea eficientă a băncilor din R. Moldova. De asemenea, se urmărește dezvoltarea unor elemente de supraveghere necesare pentru prevenirea și minimizarea unor deficiențe în activitatea băncilor la etape incipiente, astfel asigurând stabilitatea sectorului bancar și apărarea intereselor deponenților. 

Totuși, în plenul Parlamentului, proiectul prezentat de viceguvernatoarea BNM, Cristina Harea, a trezit și reacții negative. 

„Am impresia că BASEL III a fost elaborat pentru un sistem de finanțare foarte dezvoltat. Unde ne pornim noi? Vreți ca sistemul nostru să dispară și să vină bănci mari care să opereze cu Basel III iar cele mici să dispară?”, se întrebase comunistul Oleg Reidman.

Vicespeakerul Iurie Leancă s-a interesat ce pârghii oferă acest proiect de lege pentru transparența acționariatului.

„Legea conține un șir de criterii fit and proper pentru acționari. Ei trebuie să dea dovadă de transparență și profesionalism. Noutatea care o aduse proiectul e că doar băncile erau responsabile față de supraveghetori. Acum vor fi responsabili și acționarii”, a explicat Harea. 

Proiectul legii menține prevederile legale elaborate și adoptate ca urmare a misiunii FMI și recomandărilor înaintate de acesta în anul 2016, iar elaborarea a fost finanțată de către UE în cadrul proiectului Twinning.