„Cultivarea rapidă a plantelor și creșterea veniturilor au dus la îmbunătățiri fără precedent în nutriție, educație și mobilitate socială. În ultimii 35 de ani, țări precum Brazilia, China, India, Indonezia, Mexic, Rusia, Africa de Sud și Turcia au beneficiat de toate avantajele extraordinare a dezvoltării umane.

Dar acest progres a fost deseori realizat fără să fie acordată prea multă atenție stabilității sistemelor naturale. Contaminarea a circa unei jumătăți de apă potabilă a lumii, dispariția a peste 2,3 milioane kilometri pătrați de păduri din 2000, gestionarea incorectă a deșeurilor solide, dispariția speciilor animale, distrugerea habitatelor și pescuitul excesiv distrug anume acele resurse de care avem nevoie pentru a supraviețui”, scrie Shaukat Aziz.

Participanții la simpozionul privind piețele emergente care a avut loc la Colegiul Green Templeton al Universității din Oxford a ajuns la concluzia că aceste schimbări au implicații serioase asupra sănătății umane, în special în economiile în curs de dezvoltare. Până la un sfert de boli la nivel global sunt cauzate de factorii de mediu provocați de om. Copiii cu vârsta sub cinci ani prezintă cel mai mare risc de a suferi o boală cauzată de o gestionare defectuoasă a mediului.

Restabilirea sistemelor naturale ale Pământului, dar și a sănătății celor mai vulnerabile populații din lume este posibilă. Totodată, succesul va necesita schimbări radicale în politicile economice, sociale și de mediu,.

„Deciziile pe termen scurt, precum cea luată de administrația Trump de a retrage SUA din tratatul de la Paris privind clima, ar putea îndrepta lumea în direcția opusă. Nu trebuie să admitem acest lucru. Ceilalți semnatari ai tratatului trebuie să lucreze colectiv pentru a rezolva provocările de mediu la nivel global și să acorde o deosebită atenție consecințelor asupra sănătății umane provocate de inacțiune. Traiectoria actuală nu poate fi corectată decât dacă toate țările nu vor înțelege că gestionarea mediului și creșterea economică pot corela”, se mai spune în articol.

„Forumurile globale, precum G20 și Organizația Națiunilor Unite, pot servi drept instituții esențiale pentru promovarea dezvoltării durabile. În special, strategiile de promovare a sănătății și a bunăstării trebuie să fie integrate mai bine în elaborarea politicilor de mediu locale, de stat și internaționale”, conchide Shaukat Aziz.