Muzica în sine este capabilă să influențeze diverse funcții. Activează zonele creierului legate de plăcere, determinând chimic și electric un răspuns al unor neurotransmițători precum dopamina. Poate modifica ritmul cardiac, respirația și temperatura corpului. Dar pe lângă terapia prin muzică, care necesită participarea activă a pacientului și este tot mai răspândită, trebuie strânse dovezi științifice despre efectele ascultării pasive, pentru a crea un protocol uniform pentru toate spitalele, notează Agerpres.

Spitalul universitar „12 De Octubre” din Madrid și ONG-ul spaniol „Música en Vena” sunt în căutarea acestor dovezi medicale, într-o investigație aprobată de Comitetul de etică pentru cercetare științifică (CEIC) al spitalului. Prima descoperire a echipei „Músicos Internos Residentes”, așa cum a fost numit programul, sugerează că muzica ajută la reducerea anxietății, la îmbunătățirea ritmului cardiac al pacienților internați la terapie intensivă, ajută la o recuperare mai rapidă, reduce percepția de durere la pacienții cu dureri cronice pelviene, are efect de relaxare și facilitează alăptarea sugarilor.

Din noiembrie, au fost difuzate 720 de ore de muzică live pentru pacienții de la terapie intensivă, neonatologie și recuperare. Au participat 120 de pacienți de la terapie intensivă, 28 de la recuperare și 30 de nou-născuți, în timp ce medicii au efectuat o monitorizare a parametrilor fiziologici și neuropsihologici. Cu toate că datele sunt încă în curs de studiu, s-a putut vedea cum pulsațiile unei persoane în terapie intensivă se stabilizează când pacientul ascultă o partitură de Bach sau cum un nou-născut se lipește de pieptul mamei sale și începe să se hrănească atunci când ascultă prima dată un cântec de leagăn flamand șoptit. Studiul va fi în curând extins la Neurologie, Hematologie și Cardiologie.

În urmă cu peste un deceniu, doctorul Francisco Javier Ruza de la Spitalul de copii La Paz din Madrid a propus testarea efectelor muzicii asupra nou-născuților. Într-unul dintre primele studii în acest domeniu care au fost realizate în Spania, medicul și echipa sa au descoperit că ascultarea muzicii de către copii de șase luni internați la terapie intensivă le-a îmbunătățit ritmul cardiac și respirator, saturația de oxigen în sângele arterial, funcția pulmonară și chiar rezultatele testelor de confort, care evaluează gradul de satisfacție al copilului. „Sunt îmbunătățite toate aspectele la nivel medical și biologic”, spune Ruza.

În acest spital continuă studiile asupra nou-născuților, pentru a confirma răspunsul lor la nivel biologic, dar și asupra femeilor însărcinate. După confirmarea beneficiilor de către studiul pilot, utilizarea terapeutică a muzicii s-a extins și în alte zone din spital. Se aplică, de exemplu, copiilor în preoperator, pentru a atenua anxietatea, sau celor care suferă de cancer. În plus, tehnica s-a extins cu succes la Spitalul General pentru adulți, în neurologie, terapie intensivă și îngrijiri paliative. 

Tot mai mulți medici explorează aplicarea muzicii în diferite specialități. În 2011, Stefan Koelsch, doctor în neuroștiințe, muzician și psiholog, a condus un studiu cu 50 de pacienți care au suferit o intervenție chirurgicală de șold cu anestezie locală și a constatat că cei care au ascultat muzică clasică pe tot parcursul procesului au avut un consum mai mic de propofol, ceea ce înseamnă că nevoia lor de sedare a scăzut cu 10 — 15 la sută, în timp ce nivelurile de cortizol, hormonul stresului, au fost, de asemenea, cu circa 20 la sută mai scăzute decât la grupul de control.

Citiți articolul integral pe Agerpres.ro.