Gazeta Transilvaniei şi-a încetat apariţia odată cu retragerea armatei române din zona Braşovului, în toamna anului 1916, iar redactorii publicaţiei s-au stabilit iniţial în Bucureşti, apoi la Iaşi, scrie Mediafax

În iunie 1917, după sosirea primului detaşament de ofiţeri, gradaţi şi soldaţi voluntari din Kiev la Iaşi, Voicu Niţescu, directorul Gazetei Transilvaniei, şi Victor Branişte au plecat în Rusia, spre Siberia, ca propagandişti ai comisiei de recrutare a Guvernului român de la Iaşi, pentru aducerea de voluntari din prizonierii aflaţi în lagărele ruseşti.

Activitatea comisiei a fost oprită de izbucnirea revoluţiei în Rusia, o parte din membrii acesteia reuşind să se întoarcă în Moldova, după multe peripeţii în partea europeană a Rusiei, în timp ce alţi membri, a căror retragere a fost tăiată, au luat drumul spre Siberia, alături de ei mergând şi un grup de voluntari şi foşti prizonieri care nu au reuşit să treacă în Moldova.

În toamna şi iarna anului 1918 se formează un al doilea Corp al voluntarilor români, după desfiinţarea Corpului Volunarilor din Kiev, în urma izbucnirii revoluţiei ruseşti. Corpul Voluntarilor Români a avut iniţial sediul în Celiabinsk, apoi în Irkutsk, iar în primăvara anului 1919 s-a transformat în Legiune.

Cel mai numeros grup de ofiţeri şi voluntari români se găsea concentrat în vestul Siberiei, iar o parte mai mică ajunsese tocmai la Vladivostok, în estul Siberiei, unde aştepta, în funcţie de desfăşuarea evenimentelor, fie să colaboreze cu trupele voluntare ceheşti şi aliate pe frontul siberian, fie să treacă pe frontul francez.