Agenția spațială americană intenționează să lanseze prima sa misiune cu echipaj uman spre planeta roșie în jurul lui 2030, dar trebuie încă să depășească provocări aflate la limitele științei moderne. Protejarea membrilor echipajului de efectele particulelor de înaltă energie care le vor mitralia corpurile va fi una dintre cele mai dificile.

Douglas Terrier, șef al departamentului tehnologic de la NASA, a declarat că organizația efectuează cercetări asupra unor medicamente care ar putea repara stricăciunile produse ADN-ului și că este deschisă posibilității de a ajusta activitatea genetică sau de a modifica genele, scrie Agerpres.

Într-o declarație dată la Londra înainte de un summit dedicat inovării, dr. Terrier a spus că cea mai mare parte din operațiunile zilnice de gestionare a navei vor fi încredințate unui inteligențe artificiale "puternice", capabilă să diagnosticheze bolile și să efectueze chirurgie robotică din cauza decalajului de 20 de minute în comunicațiile cu Pământul.

Printre alte posibilități care ar putea fi dezvoltate pentru susținerea unei misiuni pe Marte se află și construcția unei colonii pe lună, care ar urma să fie folosită ca port pentru încărcarea navetei cu apă și combustibil.

NASA mai lucrează și la dezvoltarea unor propulsoare alimentate cu energie solară care ar putea crește semnificativ viteza călătoriei de 160 de milioane de kilometri. Dr. Terrier a mai spus că în această călătorie vor pleca probabil patru astronauți, cifră stabilită ca o medie între necesitatea unui echipaj redus și eliminarea riscului de singurătate.

Trimiterea de oameni dincolo de câmpul magnetic al Pământului pentru o lungă perioadă de timp ar însemna expunerea lor la nuclee atomice încărcate cu energie care le-ar putea afecta ADN-ul, crescând riscul de cancer și demență.

Dr. Terrier a spus că echipajul ar putea fi protejat de aceste radiații cu un blindaj sau cu un câmp de forță electromagnetică, dar acestea cel mai probabil nu ar fi practice.

NASA speră să-i țină pe astronauți în siguranță înconjurând o parte a navei într-un cocon de apă și folosind inginerie genetică pentru a le proteja genomul.

"Analizăm o gamă de lucruri, de la terapii cu medicamente, iar cele de până acum sunt chiar promițătoare, la cele mai extreme precum modificarea epigenetică — cred că acestea au multe consecințe etice și sunt încă în fază experimentală — până la manipulare genetică", a mai spus el.

Una dintre terapiile experimentale pentru ADN ale căror progrese sunt monitorizate de NASA este și un complex numit NMN, pentru care ar urma să înceapă testele clinice în acest an după ce au reușit efectiv să întinerească șoarecii în teste de laborator.

Modificările epigenetice ar implica realizarea de schimbări în substanțele chimice care controlează volumul genelor, astfel încât activitatea lor să poată fi redusă sau amplificată dacă ceva nu merge cum trebuie. De asemenea, ar putea fi posibil ca genele astronauților să fie modificate pentru a crește rezistența celulelor.