Soluţie extremă

E vorba în special de Moldova Agroindbank și Moldindconbank, lidere a sectorului bancar. Însă cum pînă în prezent investitorii cu reputație nu s-au grăbit să intre în acționariatul acestor bănci pentru preluarea cotelor respective de acțiuni, autoritățile par a fi decise ca soluție extremă să recurgă și la intervenția statului, prin oferirea posibilității de achizițioare a acțiunilor de la băncile de importanță sistemică, pentru revînzarea ulterioară a acestora.

Cu o inițiativă în acest sens a venit chiar președintele Parlamentului, Andrian Candu. Totuși, pe lîngă aparentele bune intenții ale proiectului, există și o serie de riscuri și neclarități ce nu au fost luate în considerare, asupra cărora atenționează inclusiv Centrul Național Anticorupție.

Proiectul de lege semnat de spicherul Andrian Candu și președintele comisiei Economie, Buget, Finanțe, Ștefan Creangă presupune adăugarea unui nou articol în Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, care să reglementeze procurarea și deetatizarea acțiunilor emise de băncile de importanță sistemică.

Statul cumpără, apoi vinde acţiunile

Astfel, autorii propun ca Ministerul Finanțelor, în temeiul unei Hotărâri adoptate de Guvern, achiziționează acțiuni emise conform art.156, alin.(3) din Legea instituțiilor financiare de către băncile de importanță sistemică și le transmite în termen de 5 zile Agenției Proprietății Publice (APP) în scopul expunerii la vînzare pe piața reglementată și/sau prin sistemul multilateral de tranzacționare (MTF). În vederea punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului alineat, importanța sistemică a băncii este determinată de Comitetul Național de Stabilitate Financiară.

Permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naționale conform art. 15, alin. (1) din Legea instituțiilor financiare este necesară și în acest caz. Totodată pe perioada deținerii de către APP a dreptului de proprietate asupra pachetelor de acțiuni emise de băncile de importanță sistemică nu pot fi adoptate decizii privind achitarea de către bancă a dividendelor.

Statul însă nu va fi mult timp proprietar şi respectiv se prevede deja şi modalitatea de vânzare a acestor acţiuni. Astfel Agenția Proprietății Publice va asigura expunerea la vânzare a acțiunilor achiziționate pe piața reglementată și/sau prin sistemul multilateral de tranzacționare în termen de 7 zile lucrătoare din data înregistrării transferului dreptului de proprietate printr-o modalitate prevăzută de Guvern.

De asemenea se prevede că prețul inițial de vânzare a acțiunilor achiziționate nu va fi mai mic decât prețul la care acestea au fost achiziționate de Ministerul Finanțelor.

Autorii mai prevăd că noile prevederi se aplică prin derogare de la prevederile Legii instituţiilor financiare, Legii concurenței şi Legii cu privire la ajutorul de stat.

Cum este argumentată această iniţiativă

Autorii inițiativei explică iniţiativa prin faptul că în prezent „în scopul îngrădirii băncilor de influența negativă a acționarilor de rea credință, art.156 din Legea instituțiilor financiare prevăd obligativitatea vânzării de către acționarii în cauză a acțiunilor deținute, în caz contrar anularea acestora și emiterea de către aceste bănci a unor noi acțiuni”.

În acelaşi timp vânzarea acestor acțiuni „reprezintă un proces îndelungat, având în vedere particularitățile realizării investițiilor majore în sectorul bancar”.

Reieșind de la aceste premize, lipsa de solicitări din partea investitorilor „va conduce la anularea acțiunilor noi emise nevândute și reducerea capitalului social al emitenților, ceea ce nu poate fi admis în cazul băncilor de importanță sistemică”.

Ce înseamnă o bancă de importanță sistemică

Potrivit unei cercetări a Băncii Naționale a Romaniei, instituțiile de credit de importanţă sistemică sunt „entitățile de dimensiuni mari comparativ cu activele sistemului financiar ansamblu și/sau cu economia reală”, în timp ce Directiva 2013/36/UE din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții definește o „instituție de importanță sistemică” drept o instituție al cărei faliment sau a cărei funcționare defectuoasă ar putea declanșa un risc sistemic.

Cu alte cuvinte, o bancă de importanță sistemică este o entitate despre care poate fi spus că e prea mare să cadă (Too big to fail), întrucât falimentul acesteia ar putea provoca efecte negative în lanț asupra întregului sector bancar și a economiei în ansamblu, notează mold-street.com.

MAIB și Moldindconbank - băncile vizate de proiect

Deși în Nota informativă aferentă proiectului nu este menționat numele vreunei instituții financiare ce ar fi vizată de inițiativă, este specificat faptul că „primele două bănci de importanță sistemică au o pondere cumulativă a activelor de 46.8 la sută, creditelor de 52 la sută și a depozitelor de 48.7 la sută”.

Or, asemenea cote de piață cumulative conform situației de la 30 septembrie 2017 revin primelor 2 bănci din sector, și anume MAIB și Moldindconbank, care în același timp posedă spre vînzare pachete de acțiuni semnificative de 43%, respectiv 63,9% urmare a căderii sub incidența articolului 15.6 din Legea instituțiilor financaire ce are în vedere nerespectarea cerinţelor privind calitatea acţionariatului.

De ce BNM susține inițiativa

Într-un răspuns pentru Mold-street referitor la proiectul dat, Banca Națională constată că amendamentele respective „vin cu un mecanism capabil să accelereze procesul de înstrăinare a acțiunilor băncilor de importanță sistemică, ce au fost emise ca urmare a anulării acțiunilor deținute de persoane care nu corespund criteriilor de calitate”, iar „asigurarea înstrăinării expeditive a acestor acțiuni persoanelor care au fost evaluate de Banca Națională contribuie la consolidarea guvernanței corporative în banca vizată de achiziție”.

Citește continuarea materialului pe  mold-street.com.