„Tot acest proces s-a derulat pe mai multe direcții și a cuprins o bună parte din mediul financiar-bancar, a implicat instituții ale statului și a avut susținere în mediul politic. Astfel, implicarea lui Ilan Șor nu poate fi privită ca o intenție izolată a unui grup de persoane de a utiliza resursele băncilor în interese personale, ci mai degrabă ca un mecanism de sustragere și utilizare colectivă a unor fonduri în interese personale, de grup sau chiar politice. Punerea în aplicarea a acestui mecanism a avut loc treptat, fiecare etapă asigurând accesul la resurse din ce în ce mai mari, dar în același timp adâncind și proporțiile fraudei”, mai subliniază expertul.

Cum se acordau creditele la BEM

Dumitru Pîntea ține să atragă atenția și asupra faptului că deciziile de acordare a creditelor erau luate doar de membrii organului executiv chiar dacă membrii comitetului de riscuri sau cel juridic periodic atenționau asupra concentrării portofoliului de credite către entități afiliate care nu puteau demonstra un scop comercial real și nici stabilitatea financiară de a rambursa împrumutul.

„În același timp, deși statul era acționar majoritar la Banca de Economii și Guvernul numea doi membri în Consiliul de Administrație și alți reprezentanți în Comisia de cenzori, aceste persoane periodic nu erau invitați la ședințele Consiliului și nu erau conștienți de împrumuturile acordate în această perioadă. Respectiva situație denotă o neglijență gravă de supraveghere din partea statului prin neîndeplinirea atribuțiilor de administrare și supraveghere care îi reveneau, dar și o rea intenție din partea celor care organizau ședințele. Acest fapt nu poate fi trecut cu vederea și merită o investigare minuțioasă și un răspuns din partea organelor de anchetă”, se mai arată în studiu.

 Cum au crescut creditele acordate grupului Șor

Datele statistice prezintă o creștere semnificativă a creditelor oferite entităților din grupul Șor -  de la 10,4 mil. USD în septembrie 2010 la 951 mil. USD la 24 noiembrie 2014. Expunerile date au început să crească considerabil la începutul anului 2012 accelerând semnificativ în 2013 și în primele 10 luni ale anului 2014. Totodată, expunerea către grupul Șor ca pondere în portofoliul total de credite a celor trei bănci a crescut de la 25% la începutul anului 2012 la 80% la 24 noiembrie 2014. De asemenea, la 24 noiembrie 2014, cea mai mare parte a portofoliului de credite, circa 85%, era compusă din credite acordate după anul 2012, și doar 15% fiind credite acordate anterior acestui an.

„Aceasta indică faptul că majoritatea împrumuturilor emise înainte de 2012 au fost rambursate până la sfârșitul lunii octombrie 2014, respectiv acestea pot fi considerate o altă categorie de credite. În baza acestor cifre, constatăm că Banca de Economii de rând cu celelalte două bănci asigurau necesarul de resurse financiare grupului Șor, resurse care erau utilizate în scopuri personale sau în interesul altor persoane. Anume acest element rămâne a fi una din enigmele fraudei bancare care urmează a fi probată de justiție, respectiv cine a beneficiat efectiv de fondurile din bănci dacă cunoaștem deja că acestea au fost sustrase prin intermediului și utilizând mecanismul grupului Șor”, mai spune expertul Dumitru Pîntea.

Ajutorul politic

Un moment important care trebuie luat în calcul este că, la început, resursele financiare disponibile în cele trei bănci nici pe departe nu atingeau volumul fondurilor sustrase care este prezentat la finalul lunii noiembrie 2014. Dar, o serie de evenimente au permis sporirea nivelului de lichiditate în cele trei bănci și extinderea semnificativă a expunerilor față de grupul Șor.

„În primul rând, mai multe decizii politice din perioada 2012/2013 au facilitat canalizarea unor resurse financiare ale statului către Banca de Economii. O bună parte din resursele fondului de pensii, resursele fondurilor de asistență medicală sau cele ale unor companii de stat au sporit lichiditatea băncii și capacitatea acesteia de a credita. În al doilea rând, atragerea unor plasamente interbancare în luna noiembrie, după decizia de acordare a garanțiilor de stat pentru creditele acordate de BNM, a sporit existența unor resurse disponibile care au fost utilizate pentru acordarea în continuare de credite”, mai adaugă expertul.

Între 17 și 24 noiembrie 2014, BC Victoriabank, BC Moldindconbank, BC MoldovaAgroindbank și BC EuroCreditBank au plasat zilnic resurse financiare semnificative în BC Banca de Economii, limita maximă de 2,3 mlrd. MDL fiind atinsă la data de 24 noiembrie 2014.

Cum au fost spălați banii din BEM, BS și UB

Frauda bancară a avut la bază un mecanism complex de spălare a banilor. Rapoartele Kroll arată că cea mai mare parte a fondurilor extrase prin intermediul creditelor au fost transferate la prima etapă în conturile unor bănci letone în numele unor entități off-shore britanice sau companii cu o structură opacă privind beneficiarul final. O parte din fonduri erau utilizate pentru a rambursa soldul creditelor deja existente, fiind trecute prin alte conturi și transferate înapoi în Republica Moldova, în timp ce o altă parte din fonduri erau transferate în conturi bancare din alte jurisdicții off-shore, inclusiv conturile la bănci rusești sau alte bănci moldovenești.

Principalele destinații de transfer a banilor au fost Cipru (112 mil. USD), China (83 mil. USD), Rusia (80mil. USD), Elveția (43 mil. USD), SUA (25,5 mil. USD) sau Hong Kong (22,6 mil. USD). 

„Analiza sumelor transferate în conturile băncilor din Letonia are o importanță deosebită deoarece indică faptul unei coordonări clare ceea ce a fost numit Mecanismul de bază de spălare a banilor (Core Laundering Mechanism). Acest mecanism a fost alcătuit dintr-o serie de conturi în băncile din Letonia și conturi la cele trei bănci din Republica Moldova și a presupus mișcarea unor sume uriașe de bani care au toate caracteristicile cheie de spălare a banilor, inclusiv plasarea și integrarea ulterioară a fondurilor. Multe dintre conturile bancare sunt legate de grupul Șor, acesta personal prezentând documentația de deschidere a conturilor precum și declararea scopului comercial. Aceste informații, împreună cu modul în care au fost coordonate tranzacțiile între conturi, sugerează cu fermitate că aceste conturi erau controlate de la un nivel central și acționau în mod concertat”, se mai arată în studiul sus-menționat.

Totodată, a fost stabilit că o parte din fondurile acordate grupului Șor nu a fost transferate peste hotare ci au fost transferate în conturi la diverse bănci din Republica Moldova (inclusiv cele trei bănci), pentru a rambursa împrumuturi sau pentru a finanța activitatea comercială. În prezent, nu a fost stabilit cu certitudine dacă transferurile efectuate către aceste bănci din Moldova au făcut parte din activitatea de spălare a banilor sau dacă reprezintă o destinație finală a fondurilor. Totuși, din analiza efectuată până în prezent, rezultă că conturile din două bănci care au primit majoritatea fondurilor au fost implicate și în eliberarea coordonată de credite către grupul Șor, credite care ulterior au fost rambursate din fonduri de la cele trei bănci.

Mai mult ca atât, pe lângă Mecanismul de bază de spălare a banilor care pare să fi fost aplicat exclusiv în scopul spălării fondurilor ce proveneau din cele trei bănci, Kroll a identificat și alte mecanisme de spălare a banilor, periferice, în Republica Moldova, Estonia, sau alte jurisdicții. Pe lângă fondurile transferate către cele două bănci letone, o parte din fondurile sustrase au fost supuse unui proces de spălare de bani utilizând conturi la alte bănci din Republica Moldova înainte de a fi transferate la Mecanismul de bază. Aceste transferuri nu par să aibă o logică economică evidentă și se pare că au fost efectuate cu scopul de a ascunde sursa fondurilor înainte de intrarea
acestora în Mecanismul de bază. Până la moment Kroll nu a identificat nicio dovadă de complicitate sau implicare a conducerii altor bănci moldovenești în cazul fraudei bancare, dar această ipoteză merită a fi investigată în continuare atât de Kroll cât și de organele de anchetă naționale.

Kroll a găsit 1,1 miliarde USD

În baza documentelor disponibile, echipa de investigație a încercat să stabilească destinația finală a fondurile rezultate din creditele care au făcut obiectul spălării de bani prin intermediul Mecanismului de bază sau altor mecanisme. Astfel, au fost urmărită circulația fondurilor pe cât posibil pentru a încerca a fi identificate bunuri sau beneficiari în vederea inițierii unor măsuri legale. Până în prezent, Kroll a identificat 1,1 miliarde USD transferate în conturi bancare dintr-o serie de jurisdicții. O parte din această sumă este alcătuită din fonduri care au fost amestecate cu alte fonduri împrumutate, dar pentru fiecare tranzacție identificată este posibil să se concluzioneze că transferul final identificat
este alcătuit cel puțin parțial din fonduri originare din cele trei bănci. Destinația finală a fondurilor care au trecut prin aceste conturi este în prezent necunoscută fiind posibil ca acestea să fi fost transferate către alți destinatari sau să fi fost cumpărate active.

Totodată, o parte din fondurile care au fost descoperite până în prezent au scos la iveală un număr de persoane care par a fi parte din unitatea de administrare a activității frauduloase sau au obținut un beneficiu din circuitul fondurilor. Acest fapt a fost identificat prin fluxul de fonduri către persoane fizice, încasările în conturi personale sau în companii cunoscute a fi legate de aceste persoane au totalizat aproximativ 50 mil. USD.