„Printr-o modificare într-o lege a fost dezactivat „butonul” la CNA în 2011. Exact despre ce vorbea și fostul vicedirector. Pentru toți este clar și toate stenogramele arată că este vorba de Valeriu Guma. Butonul a fost reactivat în 2014, după ce s-a întâmplat totul”, a declarat Veaceslav Negruța în cadrul emisiunii „Politica” de la TV8. 

DECLARAȚIILE VICEDIRECTORULUI CNA

Amintim că în noiembrie anul trecut, la scurt timp după ce a demisionat din funcția de vicedirector al Centrului Național Anticorupție, Cristina Țărnă a declarat că în perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituțiile bancare fără ca Centrul Național Anticorupție să știe. Acest lucru era posibil urmare a unei modificări la legislația anti-spălare de bani aprobată în Parlament, care a fost activă aproximativ doi ani, exact în perioada fraudei bancare. 

„Persoana căreia i se bloca contul, putea să conteste în instanța de judecată. Își punea o ștampilă în cancelaria instanței de judecată, iar banca era obligată să deblocheze banii. Serviciul anti-spălare a banilor de la CNA nici nu știa că tu ai mers în instanța de judecată și ai contestat. Cu acea foaie la bancă practic, în cinci minute mutai banii unde voiai tu. După aceasta când ajungea CNA la ședința de judecată persoana putea nici să nu se prezinte pentru că nu-l mai interesa dacă pierde sau nu dosarul, că banii du-te și îi caută”, a declarat Cristina Țărnă.

Astfel, Țărnă spune că exact în perioada fraudei bancare, Centrului Național Anticorupție i se blocase acel buton roșu pe care ar fi putut apăsa și bloca banii în caz de suspiciune. Întrebată cui i-a aparținut inițiativa, fosta vicedirector a refuzat să dea nume, menționând că nu vrea să se bazeze doar pe informații din auzite. Aceasta însă a declarat că e vorba de un fost deputat care avea interese și influență mare în sistemul bancar. 

„Se mai spune că această persoană ar fi fost consiliată de Mihail Gofman”, a mai punctat Țărnă.

REACȚIA ȘEFULUI PROCURATURII ANTICORUPȚIE

După aproape o lună de la declarația făcută de Țărnă, șeful Procuraturii Anticorupție Viorel Morari declara că ar putea să o cheme la audieri pe fosta vicedirector al CNA. „O să mă străduiesc să o audiem într-o anumită calitate fiindcă orice persoană care are demnitate publică, poartă și o anumită responsabilitate”, a declarat Morari. 

CINE E VALERIU GUMA?

Valeriu Guma a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova începând cu anul 1998. A intrat în Parlament pe listele „Blocului pentru o Moldovă Democratică și Prosperă”. A fost ales în Legislatura 2005-2009 pe listele partidului Blocul electoral Moldova Democrată, iar din 2009 până în 2014 a fost deputat din partea Partidului Democrat.

În anul 2013 a fost condamnat definitiv în România la 4 ani de închisoare pentru corupție, după care a fost „căutat” de Interpol, în timp ce activa în continuare ca deputat în Republica Moldova. În februarie 2014 acesta și-a depus mandatul de deputat și s-a retras din Partidul Democrat, menționând că e injustă și absurdă decizia justiției române și sugerând că a depus un dosar la CEDO în acest sens.

Pe 30 octombrie 2014, judecătorul delegat cu cooperarea internațională de la Tribunalul București a solicitat Republicii Moldova recunoașterea și executarea sentinței penale în cazul Guma. Pe 20 noiembrie 2015 Judecătoria Buiucani (Chișinău) a decis o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare pentru Valeriu Guma. După ce procurorul de caz a contestat decizia, pe 15 decembrie 2015, Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia precedentă de a aplica o pedeapsă de patru ani de închisoare cu suspendare pentru Valeriu Guma.