Fost ofiţer KGB şi fost director al FSB, Putin a ajuns preşedinte al Rusiei după atacurile teroriste din 1999 din Moscova. În acest fel, foşti ofiţeri ai serviciilor de securitate ruse au preluat controlul politic şi au distrus perspectivele democraţiei reprezentative.

Ales prima dată la preşedinţie cu 53 la sută din voturi în timp ce era şef de stat interimar după demisia predecesorului său Boris Elţîn, şi graţie unui război lansat în Cecenia după atentate sângeroase la Moscova, Putin a fost reales triumfal în 2004 cu peste 71 la sută din voturi.

Creşterea rapidă a nivelului de viaţă, permisă în special de creşterea cursului mondial al petrolului şi de o politică percepută ca restabilind locul ţării pe scena mondială, a alimentat această popularitate, potrivit sociologilor.

Vladimir Putin a rămas cel mai puternic om din ţară după ce l-a propulsat, în 2008, la preşedinţie pe Dmitri Medvedev, unul dintre subordonaţii săi, Constituţia nepermiţându-i să candideze pentru un al treilea mandat consecutiv.

În toţi aceşti ani, obiectivul lui Putin a fost restaurarea influenţei Rusiei în lume, el catalogând colapsul Uniunii Sovietice drept ”cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea”.

Intervenţia militară din Georgia din 2008 a fost primul pas agresiv făcut de Rusia lui Putin pe plan extern. Cu toate că a invadat Georgia, mesajul era adresat NATO şi SUA. Semnificaţiile acţiunii Rusiei din Georgia sunt importante deoarece scot în evidenţă anumite caracteristici perene ale politicii externe a Rusiei. Prin intervenţia în Georgia, Moscova a vrut să arate că o nouă Rusie, dezvoltată pe fundaţia intereselor sale naţionale, a dobândit un rol cu drepturi depline în afacerile globale. Kremlinul dorea să marcheze faptul că Rusia a redevenit un stat puternic pe arena internaţională, stat care trebuie să fie luat în considerare şi care îşi poate apăra interesele. Astfel, Rusia a încercat să-şi consolideze poziţia internaţională. Totodată, monopolul Occidentului, extinderea NATO spre est şi perspectiva aderării pentru Ucraina şi Georgia, oferită în urma summitului NATO de la Bucureşti din 2008, au făcut ca Moscova să reacţioneze şi să traseze o linie peste care Occidentul nu avea voie să treacă.

În anul 2014 Rusia a anexat Peninsula Crimeea, ca urmare a unui referendum, o manevră criticată dur de Occident, iar ulterior a oferit sprijin insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei în conflictul lor cu Guvernul de la Kiev. Potrivit datelor furnizate de ONU, peste 10.000 de personae au murit în urma conflictului din Ucraina Incursiunea Rusiei din Ucraina a atras mai multe sancţiuni economice aplicate de către SUA şi Uniunea Europeană. Operaţiunea din Ucraina i-a sporit prestigiul lui Putin în Rusia, dar a declanşat cea mai gravă criză de la sfârşitul Războiului Rece între Rusia şi Occident.

În 2015, Moscova a surpins cancelariile occidentale intevenind militar în Siria în susţinerea regimului Bashar al-Assad, mişcare ce a schimbat cursul conflictului sirian şi care i-a permis lui Bashar al-Assad să rămână la putere.

Citește continuarea pe Mediafax.