În acest spot electoral, intitulat „Andrei Năstase la Primărie, regimul la pușcărie”, se menționează că, prin introducerea unei taxe pentru utilizarea băncilor din parcuri, se va lupta împotriva vandalismului și se vor aduna bani la buget. Filmulețul poate fi găsit doar pe Facebook, deși pagina respectivă are și un site. 

Staff-ul electoral al lui Andrei Năstase susține că PPDA nu a realizat un asemenea filmuleț și că o astfel de inițiativă nu face parte din programul său electoral. „Condamnăm categoric aceste practici de dezinformare masivă și îndemnăm oamenii, utilizatorii rețelelor sociale, să le contracareze”, susține PPDA.

 

Între timp, aceeași pagină, creată pe 9 februarie 2018, a postat un alt spot, care, la fel, pretinde a fi unul electoral, semnat și sonorizat de Andrei Năstase. În realitate, însă, coloana sonoră a fost preluată de la un alt spot electoral al lui Năstase de la alegerile prezidențiale din 2016, fiind schimbate secvențele video. În filmulețul fals apar imagini cu mai multe persoane condamnate de instanțele de judecată din Moldova, precum sunt Victor și Viorel Țopa, Veaceslav Platon, ex-premierul Vlad Filat, Renato Usatîi sau fostul deputat Chiril Lucinschi. Mai mult, din spotul original este preluată vocea unui moldovean plecat peste hotare, care spune că și-ar dori să revină acasă, aceasta fiindu-i alipită, în filmulețul fals, lui Victor Țopa. 

 

Pentru a nu cădea în plasa falsurilor, specialiștii recomandă consumatorilor de media, în primul rând, să fie atenți la portalul care a publicat textul, imaginile foto sau video respective. „Dacă sursa este dubioasă, are o denumire necunoscută, suspectă, iar indentitatea portalului nu poate fi stabilită, înseamnă că cetățeanul trebuie să-și pună automat întrebarea cu referire la autenticitatea și credibilitatea acestora”, susține expertul media Aneta Gonța.

Al doilea pas ar fi verificarea sau căutarea aceleeași informații în alte surse, unele cunoscute, credibile. „În cazul spoturilor electorale, se va merge direct la pagina candidatului sau a partidului, pentru a vedea dacă spotul video se regăsește sau nu în postări, sau se poate urmări publicitatea electorală difuzată de instituțiile media”, spune Aneta Gonța. Expertul susține că „nu în ultimul rând, este indicat ca mesajele să fie citite sau ascultate cu atenție. Oricât de bine ar fi făcut „falsul”, se vor strecura elemente care indică în mod clar asupra făcăturii. De exemplu, faptul că Andrei Năstase nu apare în spot sau că se utilizează fraze zemflemitoare, sunt indicii asupra faptului că avem de-a face cu un fals. În cazul al doilea, cunoștințe elementare despre candidat sunt necesare și suficiente pentru a înțelege din prima că vorbim despre un montaj”.