Economistul Marcel Chistruga, care a reprezentat instituția, a explicat că statul nostru urmează să treacă printr-o creștere economică robustă, dar va fi sub nivelul mediei istorice. Pe fundalul majorării reale a salariilor, creșterea va fi alimentată de sectorul privat. O dată cu creșterea consumului, va crește importul.

„Considerăm că odată cu asanarea sistemului financiar, îmbunătățirea condițiilor de creditare, va fi o influență pozitivă din partea investițiilor private. Anticipăm o creștere de 3,8% pentru 2018 și 3,7% în 2019. Deficitele fiscale vor rămâne sub nivelul de 2,5%. În anul 2018, deficitul fiscal va ajunge undeva la 3% din PIB, iar apoi se va situa sub pragul de 2,5%. Rata inflației se va situa în rata de jos a coridorului de țintire, ceea ce se datorează reducerii prețurilor”, a enunțat Chistruga.

În scenariul de bază sunt și riscuri semnificative, atât interne cât și externe.

„Schimbarea tiparelor de migrațiune ar putea schimba ratele de remitere. Pot fi provocări în sectorul agricol, din cauza condițiilor meteo. Orice condiții nefaste afectează direct sărăcia și creșterea economică. Sunt semnale că acest an va fi unul bun din punct de vedere agricol. Avem însă rezerve că vom depăși norma de grâu”, spune Chistruga.

În sectorul financiar mai e nevoie de reforme, spun specialiștii, în special la transparența acționariatului și guvernanța în sector.

„E important să fie identificați beneficiarii finali. Un risc aparte este creșterea rapidă a sectorului de creditare non-bancar, mai puțin monitorizat decât cel bancar. Aici trebuie să fim prudenți și să vedem cum evoluează. Alt risc sunt alegerile parlamentare din 2018. În mod normal, în alte țări alegerile fac ca politicienii să adopte decizii de cheltuieli care nu sunt sustenabile. Este riscul ca alegerile să înrăutățească percepția investitorilor și donatorilor. În principiu, autoritățile s-au străduit să neutralizeze aceste riscuri, dar există spații de normalizare”, a mai punctat expertul.