La solicitarea Guvernului, Academia de Ştiinţe a Moldovei în punctul său de vedere a invocat.

„Autorii au selectat ca simbol domnesc drapelul sub care Ştefan cel Mare, în ziua de 12 septembrie 1485, a depus omagiu faţă de regele Poloniei Kazimir al IV-lea Jagiello. Termenul „omagiu” înseamnă „semn de respect sau de admiraţie faţă de cineva”, iar referitor la evenimentele istorice din epoca medievală termenul în cauză reprezintă „jurămîntul de devotament al unui vasal faţă de suveranul său”. Prin depunerea de omagiu, în 1485, către regele Kazimir al IV-lea, regele Poloniei, Ştefan cel Mare, urmărind scopul de a încheia o alianţă militară, a efectuat o acţiune ce îi altera (diminua) demnitatea de conducător al Principatului Moldovei - stat suveran şi independent pe arena politică a Europei. Dar s-a umilit în faţa regelui polonez cu speranţa că acesta îl va ajuta cu trupe militare pentru a elibera de sub turci oraşele Chilia şi Cetatea Albă, ocupate de otomani în 1484”, notează AȘM.

Ei mai adaugă că Regele Kazimir al IV-lea nu şi-a îndeplinit promisiunile şi nu a venit în ajutorul lui Ştefan cel Mare.

„Prin urmare, depunerea umilitoare a omagiului nu s-a soldat cu scopul scontat, deoarece regele polonez l-a înşelat pe domnitorul Moldovei”, concluzionează AȘM.

Ei sfătuiesc ca în calitate de drapel-simbol ar putea fi adoptat drapelul sub flamura căruia Ștefan cel Mare a obţinut victoria în bătălia de la Baia în 1467 sau cea de la Vaslui din 1475.