Norma legală care a stat la baza deciziilor primelor instanțe prin care nu s-a confirmat legalitatea alegerilor?

În recursul depus la CSJ, reprezentanții PPDA au subliniat că nicio normă legală nu stabileşte sancţiunea nevalidării rezultatelor alegerilor în cazul în care se constată comiterea unor încălcări electorale de către anumiți concurenți electorali. Astfel, apărătorii lui Năstase au solicitat Curții Supreme de Justiție să concretizeze norma legală care a stat la baza refuzului confirmării legalităţii alegerilor locale noi din 20 mai și 3 iunie curent.

Curtea Supremă de Justiție nu a oferit un răspuns la această întrebare. În decizia completului de judecată se menționează că:

„Instanţa de apel şi prima instanţă au examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi au apreciat corect probele administrate, hotărârile acestora fiind legale. Iar, cu privire la faptele constatate de instanțele inferioare completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție nu se poate pronunța, acesta efectuând doar o analiză în drept”, se mai spune în decizia CSJ.

Cum (tehnic) instanțele au evaluat impactul filmulețelor difuzate pe Facebook asupra rezultatelor alegerilor?

În recursul adresat Curții Supreme de Justiție, reprezentanții lui Andrei Năstase s-au referit și la faptul că instanţele inferioare au statuat că „impactul filmuleţelor de pe Facebook a fost unul extrem de mare, care a dus la creşterea numărului de alegători şi au viciat rezultatele alegerilor”. Astfel, recurenţii au solicitat instanței de recurs să ofere răspunsuri exacte la următoarele întrebări:

1. Prin care procedee tehnice sau de altă natură instanţele au determinat care a fost numărul de vizualizări ale filmuleţelor în ziua alegerilor până la închiderea secţiilor de votare, adică până la ora 21:00 a zilei de 03 iunie 2018?

2. Prin ce procedee sau modalităţi tehnice instanţele au determinat care este numărul de persoane, dintre acelea care au vizualizat filmuleţele video, care au mers la vot, fiind determinate de îndemnul lui Andrei Năstase şi câte din ele au votat pentru Andrei Năstase?

3. Prin ce procedee tehnice instanţele au determinat câte din persoanele ce au vizualizat acele filmuleţe au avut dreptul de vot în municipiul Chişinău? Cum de aici a fost dedus numărul persoanelor care nu au atins majoratul, numărul persoanelor care nu au drept de vot în municipiul Chişinău, numărul cetățenilor străini și numărul persoanelor care au drept de vot în municipiul Chişinău, dar se aflau în afara ţării?

La niciuna din aceste întrebări, CSJ nu a oferit vreun răspuns. Pentru că a examinat cauza doar în primă fază - (in)admisibilitatea recursului, nu și examinarea în fond a cauzei. 

Cine e Liudmila Perederii?

Pe lângă PPDA, PSRM și CECEC, la Curtea Supremă de Justiție a făcut recurs și Liudmila Perederii, o persoană care nu era în drept să declare recurs pentru că nu a fost parte la dosar încă din prima instanță. Completul de judecată nu a admis recursul acesteia. Totuși, din decizia CSJ aflăm că în apel Perederii a solicitat să i se permită studierea materialelor dosarului. Cerere care i-a fost satisfăcută, chiar dacă nu era parte a dosarului.

Apare întrebarea: Cine e această Liudmila Perederii căreia i s-a permis accesul la dosar, fără a fi parte a dosarului?

Consultația juristului

„Recursurile depuse la CSJ împotriva deciziilor curților de apel se examinează în două faze: admisibilitatea și fondul. La etapa admisibilității recursului instanța examinează respectarea termenelor, identitatea recurentului, și raportează motivele recursului la temeiurile prevăzute de lege. Dacă recursul este declarat admisibil de către colegiul de trei judecători, acesta este transmis spre examinare în fond către un alt colegiu de cinci judecători. Prin decizia de ieri recursurile au fost declarate inadmisibile, deci examinarea s-a oprit la prima fază. 

În cazul în care recursul ar fi fost declarat admisibil, la etapa de examinare a fondului CSJ ar fi avut trei opțiuni: să respingă pe fond și să mențină deciziile anterioare, să caseze deciziile anterioare și să trimită la rejudecare dosarul în instanța de apel sau să caseze deciziile anterioare și să emită o nouă hotărâre asupra fondului cauzei. 

Având în vedere urgența impusă de lege pentru examinarea litigiilor electorale și noutatea pentru practica judiciară (influențarea rezultatului alegerilor prin intermediul rețelelor de socializare), probabil CSJ ar fi trebuit să examineze pe fond și să dea o soluție clară de principiu aplicabilă pentru viitor”, a declarat pentru AGORA avocatul Andrei Bivol.