Noile reglementări prevăd că medicul de familie poate fi fondator doar al unui cabinet individual sau al unui centru al medicilor de familie. Atât cabinetul individual, cât și centrul medicilor de familie vor dispune de conturi în bancă și vor avea dreptul să dețină ștampilă. Totodată, acestea se vor supune acreditării în sănătate și își vor desfășura activitatea în spații din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice sau alte spații, puse la dispoziție prin comodat de autoritățile administrației publice locale și centrale ori în spații private proprii sau luate în locațiune.

Modul în care a fost aprobat proiectul a stârnit criticile unor profesioniști din sistemul de sănătate. Proiectul propus de autoritate pentru dezbateri publice a fost retras pe 29 mai, iar altul nu a fost prezentat opiniei publice. Versiunea finală conține mai multe modificări care nu au fost supuse consultărilor publice. 

„Trecută prin ședință de Guvern vineri seara cam pe-ntuneric, azi propusă în Parlament, cu o mulțime de încălcări, și povești înșirate pe la TV cum imediat populația Moldovei va deveni sănătoasă, iar fericirea va ajunge sinonim a medicinei de familie. Și totul imediat! Da, cu „imediatul” trebuie să le dăm dreptate. Distrugerea asistenței medicale primare și plecarea din sistem a medicilor cu sutele va fi imediată”, a scris conferențiar universitar, expert internațional în sisteme de sănătate, Ala Nemerenco. 

De menționat că anterior, experta a criticat proiectul votat astăzi în Parlament, argumentând că, în urma reformei, medicii vor fi supraîncărcați, fiind nevoiți să se ocupe inclusiv de activități antreprenoriale.

Potrivit Sănătate Info, proiectul votat în Parlament a primit o serie de avize negative din partea juriștilor și de la Centrul Național Anticorupție și Ministerul Justiției. Astfel, raportul de expertiză anticorupție al CNA și avizul direcția juridică a Parlamentului constată că normele de drept incluse în proiectul de lege nu au claritatea și precizia juridică cerută de un act legislativ, nu au fost respectate regulile de asigurare a transparenței decizionale stabilite în Legea nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional, iar părțile interesate nu au avut acces la proiectul în cauză, nu a fost respectată procedura generală de avizare a proiectului de acte normative.