Întrevederea a avut loc la solicitarea mediul de afaceri, a menționat Chiril Gaburici. Asta deși, după aprobarea pachetului de legi, care nu a fost supus consultărilor publice, președintele Parlamentului, Andrian Candu, spunea că „de aproape doi ani se discută acest subiect cu mediul de afaceri”

Vezi și: UE dă din deget autorităților de la Chișinău. Michalko: Legea amnistiei fiscale merge împotriva Acordului de Asociere

Cu această ocazie, a fost prezentat și proiectul de lege ce ține de decriminalizarea infracțiunilor economice. Un proiect în acest sens a fost scos, anterior, de pe agenda Ministerului Justiției, la insistența societății civile și a partenerilor externi.

Mai exact, proiectul prevede ca persoana care a săvârșit o infracțiune economică să scape de pedeapsa penală, dacă este pentru prima dată când săvârșește fapta, a înlăturat încălcările, a achitat prejudiciul și a achitat la bugetul de stat suma dublă a celei mai mari amenzi pe care o prevede legislația pentru infracțiunea respectivă.

De asemenea, infracțiunile economice care nu au cauzat prejudicii vieții sau sănătății persoanelor, ar urma să fie investigate doar de către procurori și asta doar după ce faptele vor fi constatate de organele de control competente. „Nu va mai exista Poliția economică. Doar Procuratura va face aceste investigații și va iniția ancheta doar dacă organul de control confirmă că s-a încălcat legea”, au explicat autorii.

Se propune ca persoana să poată fi trasă la răspundere penală pentru evaziune fiscală dacă nu a redat corect suma de cel puțin 300 de mii de lei, și nu de 75 de mii de lei, cum este în prezent. De asemenea, se dorește ca măsura preventivă de arest să poate fi aplicată doar dacă infracțiunea comisă prevede o pedeapsă de cel puțin trei ani, și nu un an.

Mai mult, în proiect a fost introdusă pedeapsa penală pentru autorități, în cazul în care refuză neîntemeiat să elibereze un act permisiv sau când s-a admis desfășurarea neîntemeiată de controale.

S-a introdus un șir de modificări la Codul de procedură penală. De exemplu, percheziția nu mai poate avea loc în alte spații, în privința altor bunuri, decât ceea ce e scris în încheierea instanței de judecată. S-a stabilit că, dacă bunurile sunt necesare stringent pentru activitatea economică, acestea nu pot fi sechestrate. Ca alternativă, poate fi sechestrată contravaloare lor. Iar organul de urmărire penală nu va putea ridica bunurile, dacă poate face o copie. Dacă nu poate fi efectuată copia, organul de urmărire penală poate ridica aceste acte, dar este obligat să le restituie în decurs de 3 zile.