În ultimii ani, în capitală au fost construite mai multe biserici ortodoxe. Dacă cele care au supravieţuit perioadei sovietice aparţin statului, fiind date în folosinţă comunităţilor ortodoxe, locaşele noi de cult ajung tot mai des în proprietate privată, fiind înregistrate pe numele unor persoane care, prin coincidenţă, sunt preoţi.

Biserica sf. Andrei din Capitală

Biserica Sf. Andrei din sectorul Buiucani a fost dată în exploatare în 2002. Iniţial, după construcţie, locaşul a ajuns în proprietatea preotului Serghei Răilean, iar în 2008 acesta a donat-o fiului său, Eugen Răilean, care mai deţine şi o casă individuală de locuit, ridicată pe acelaşi teren cu biserica. Terenul în întregime aparţine municipiului Chişinău şi a fost oferit gratuit pentru construcţia lăcaşului de cult. ZdG l-a contactat telefonic pe Eugen Răilean pentru a afla punctul său de vedere, deoarece a devenit proprietarul de jure al unei biserici şi al unor bunuri bisericeşti care aparţin de facto unei comunităţi. Acesta a refuzat să discute, declarând că toată informaţia poate fi obţinută de la Mitropolie, după care a închis telefonul.

Biserica sf. Ioan Iacob Hozevitul din str. Mircea cel Bătrân

Biserica Sf. Ioan Iacob Hozevitul din str. Mircea cel Bătrân din Chişinău este înălţată, de mai bine de 10 ani, tot pe un teren oferit gratuit de municipalitate. Deşi biserica aparţine parohiei, în 2012, arhondaria (hotelul bisericesc) a fost înstrăinată. Astfel, preotul Alexei Semionov a devenit noul proprietar al acesteia, în baza unui contract de vânzare-cumpărare. Contactat telefonic, Alexei Semionov a solicitat „să fie sunat după masă”, iar apoi nu a mai răspuns deloc nici în ziua respectivă, nici în zilele următoare.

Preoţii privatizează bisericile ca să le salveze de poftele ctitorilor?

ZdG a solicitat opinia Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove la acest subiect. Vicarul mitropolitan, episcopul Ioan de Soroca, a spus jurnaliștilor să reveni peste două zile cu un apel şi ne răspunde „cu drag” la toate întrebările, motivând că este ocupat cu Drumul Crucii. Contactat peste două zile, acesta nu a mai răspuns la apeluri.

Protoiereul Emanuil Brihuneţ, responsabil de coordonarea activităţilor privind construcţia şi restaurarea locaşelor de cult la Mitropolia Moldovei, a declarat că „acest fenomen se întâlnea în Istorie. Anterior, marea parte a bisericilor era ridicată de ctitori. Aceştia tot timpul au căutat anumite beneficii, aşa e firea omenească. Atunci aceştia aveau anumite înlesniri, erau scutiţi de anumite impozite. În Europa deja sunt cazuri când bisericile au fost închise, comunităţile au dispărut. Lasă să fie ei proprietari şi ce o să le dea asta? Dacă oamenii vor vedea că la o biserică lucrurile nu sunt curate, vor abandona această biserică, şi vor alege alta, se vor întâmpla lucrurile de la sine”, explică reprezentantul Mitropoliei, subliniind că, deseori, când bisericile sunt înregistrate pe persoane fizice, acestea sunt ridicate din fonduri private şi nu din donaţiile enoriaşilor.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Chişinău, Vadim Brânzaniuc, a declarat că o bună parte a acestor biserici au fost ridicate pe terenuri ce aparţin statului, fiind alocate cu titlu gratuit pentru ridicarea locaşelor comunităţilor religioase. „A fost legea până la o anumită etapă, care permitea atribuirea acestor terenuri cu titlu gratuit, acum, aceasta a fost modificată, şi toţi sunt puşi egali în faţa legii. Atunci când acestea se atribuiau, se atribuia şi codul urbanistic - zonă specială. Sunt norme urbanistice care nu permit ridicarea altor construcţii decât biserici pe aceste terenuri”, afirmă Brânzaniuc.

Pentru a vedea ce spun experții sau pentru a citi articolul intergral, accesați ZdG.