„Dacă persoanei acest comportament îi este nedorit, a adus atingeri demnității, cu scopul de a o determina la un raport sexual și, mai ales, dacă sunt folosite amenințări, constrângeri și șantaj, asta este o hărțuire sexuală”, a explicat avocatul „La Strada”, Ana Nani, precizând că, din păcate, nu există niște limite clare între hărțuire sexuală și flirt.

Victimele sunt îndemnate să denunțe hărțuirea la poliție, deși experții spun că probabilitatea că o vor face este mică. „Dacă victima se va adresa la organele de drept, interpretarea va fi următoare: nu i-a plăcut, nu și-a atins scopul. Automat este blamată victima. Mai mult, la moment, în RM cea mai mare responsabilitate se pune pe seama victimei. Ea este cea care trebuie să probeze că s-a întâmplat ceva. Victima trebuie abordată cu maxim respect, cu o credibilitate maximă și, prin întrebările care sunt adresate, să nu simtă umilință, discriminare, or, de cele mai multe ori, va prim întrebări de genul: „În ce ai fost îmbrăcată?”, „La ce oră ai fost la persoana X sau Y?”, „Ce te-a determinat să mergi la el”, întrebări care pentru calitatea probatoriului nu sunt relevante”, a menționat directoarea de program, Daniela Misail-Nichitin.

Ce mai prevede legislația, câte condamnări pentru hărțuire de sexuală au fost înregistrate, vedeți în materialul video de mai sus.

Pe 8 august, AGORA a scris despre cazul a doi asistenți universitari care și-au acuzat șeful de la catedră de hărțuire sexuală, iar alți angajați s-au plâns de abuz. Profesorul a negat toate acuzațiile, iar rectorul a spus că nu crede în cele relatate de subalterni, menționând că decizia o va lua Comisia de Etică, care se va întruni abia după perioada concediilor, adică la finele lunii august.