Opinii: Moldova, Ucraina, Georgia - Țări independente sau doar niște cioburi ale URSS? (VIDEO)

Răspunsurile la întrebările enunțate mai sus au fost oferite de la sute și chiar mii de kilometri, de către formatori de opinie din trei țări post-sovietice. Din Tbilisi, la discuție participă jurnalistul Vladimir Unanianț de la Radio „Eho Kavkaza” și Kaha Gogolașvili, directorul Fundației pentru Studii Strategice și Internaționale din Georgia. Din Ucraina, la invitație au răspuns jurnalistul Iaroslav Kreciko de la proiectul „Donbas. Realii” al Radio Svoboda și Evgheni Magda, directorul Institutului Politicii Globale de la Kiev, membru al Consiliului societății civile de pe lângă MAE ucrainean. Iar în studioul de la Chișinău s-au aflat Ivan Sveatcenko, redactorul site-ului de limbă rusă al Europei Libere, jurnalistul Vasile Botnaru, directorul Biroului din Republica Moldova al postului și Oazu Nantoi, politician și analist politic, fost director de programe la Institutul de Politici Publice.

În toate cele trei țări, își spune cuvântul — când mai mult, când mai puțin — nostalgia după URSS. Mai exact, ce fac autoritățile de la Kiev, Tbilisi sau Chișinău pentru a le vorbi oamenilor la modul realist despre acele timpuri romantizate mai ales de către actuala propagandă estică.

Nostalgie după URSS?

„Evident că nu am. URSS a fost o violare a bunului simț, o construcție artificială care s-a prăbușit într-un final, dar încă nu a dispărut. Urmărind ce se întâmplă în acest spațiu post-sovietic, inclusiv acum în Belarus, am ajuns la concluzia că procesul de destrămare a Uniunii Sovietice, inclusiv în mentalitățile din acest spațiu, se va încheia atunci când - iertați-mi abordarea idealistă - când Federația Rusă va deveni un stat democratic și de drept. Adică trebuie să mai așteptăm încă vreo 20 de ani, dacă e să fim optimiști”, menționează politicianul și politologul Oazu Nantoi.

Acesta a mai precizat că în momentul în care Republica Moldova a devenit independentă, unii oameni încă nu realizau acest aspect.

Ce lucruri „sovietice” s-au mai păstrat în Moldova de astăzi?

Unii tineri consideră că unele clădiri din țară sunt lucrurile care au rămas a fi păstrate încă din perioada URSS. Alții însă, consideră că întregul sistem de învățământ este sovietic, care „nu este un lucru neapărat negativ, dar nici pozitiv nu e mereu”.

https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Feuropalibera.org%2Fvideos%2F674790273123059%2F&show_text

„Era o vorbă: În colhozul mare, cine fură acela are. Și s-a cam păstrat acest lucru în oameni, am observat, să fure. Nu contează cine e - sau în Parlament, sau e un simplu muncitor…”, a spus un tânăr.

„Numai clădirile cred că sunt sovietice. Și bătrânii au rămas sovietici. Mentalitatea nici pe aproape nu e păstrată din soviectic. Suntem fiecare pentru sine. Nu-i nimic bun”, a adăugat un alt tânăr.

„Nu doar clădirile, care sunt socvietice, dar și întregul sistem de învățământ este sovietic. Nu este un lucru neapărat negativ, dar nici pozitiv nu e mereu”, a subliniat un bărbat.

„Nici nu m-am gândit la așa ceva. Nu sunt dintre cei care încearcă să se lămurească cu toate acestea. Încerc să-mi trăiesc viața mea liniștit. Fie ce-o fi. Voi accepta orice schimbări”, a menționat un tânăr.

„Cred că e timpul să ne ridicăm și să nu ne mai victimizăm, și să înțelegem unde mergem, separat de ceea ce a fost”, a declarat hotărâtă o tânără.

Decomunizarea în Ucraina

În luna mai a acestui an, Institutul internațional de sociologie din Kiev a făcut un sondaj în cadrul căruia ucrainenii au fost întrebați dacă regretă sau nu destrămarea URSS. Și 33% dintre ucraineni au răspuns că regretă.

Poate decomunizarea deveni o idee națională în Ucraina?

„Eu cred că ar fi incorect să reducem ideea națională la decomunizare, adică la demontarea unei părți a trecutului nostru. Una dintre problemele noastre este că după 1991, după proclamarea independenței Ucrainei, noi nu am avut național comuniști. Comuniștii noștri se aliniau pe direcția Moscovei ca pionerii la careul școlar. Iată de ce cred că decomunizarea este un proces obiectiv, unul necesar”, afimră directorul Institutului Politicii Globale de la Kiev și membrul Consiliului Societății Civile de pe lângă Ministerului de Externe ucrainean, Evgheni Magda.

Timp de cinci ani, de când este în vigoare Legea privind decomunizarea aprobată în 2015, În Ucraina au fost redenumite mai bine de 50 de mii de străzi, piețe și parcuri. Aproapte o mie de localități au primit denumiri noi. Au fost demontate circa 1.300 de monumente ale lui Lenin și aproape la fel de multe monumente ale altor activiști ai regimului comunist.

Se poate construi pe cioburile URSS un stat nou și independent?

„Noi nu am avut național-comiuniști după proclamarea independenței. Și ei oricum nu voiau să construiască decât un ciob al fostei Uniuni Sovietice. Pentru noi este absolut necesar, în pragul aniversării a 29 de ani de la independență, să creăm propriul nostru narativ național și să înțelegem pentru ce construim o Ucraină independentă. Cel mai probabil efectul acestei decomunizări îl vom avea doar peste vreo 10-12 ani, adică atunci când apărea o nouă generație, cea de după 2015, după adoptarea Legii”, a punctat Evgheni Magda.

Ce se întâmplă în Georgia și care e actuala politică a țării?

La fel cate și în Ucraina, Georgia are o lege care, printre altele, interzice simbolurile totalitare, atât cele sovietice, cât și cele naziste. În Georgia, legea respectivă a fost adoptată ceva mai devreme, în 2011. În perioada lui Saakașvili politica decomunizării era dusă destul de activ. Directorul fundației pentru Studii Strategice și Internaționale din Georgia, Kaha Gogolașvili spune că anume pe durata mandatului lui Saakașvili a fost demolat celebrul monument al lui Stalin din Gori, dar și monumentul dedicat victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei, anume cu această formulare. Și tot în perioada lui a fost creat Muzeul Ocupației Sovietice.

„Eu cred că fiecare putere până acum a încercat să construiască o societate nouă. Cea mai importantă problemă aici este că niciunul dintre guvernele care au existat până acum în Georgia nu a avut un tablou clar despre ce fel de stat trebuie construit și ce înseamnă adevărata democrație. Încercăm să ne distanțăm de Rusia. Ne distanțăm de modelul rusesc de administrare, de modelul rusesc de gândire care de altfel, domină și astăzi în Rusia, și care conține foarte multe elemente post-sovietice. Noi în ultimii 200 de ani am fost parte a imperiului rus”, a adăugat directorul fundației pentru Studii Strategice și Internaționale din Georgia.

„Georgia este un stat foarte vechi, statlitatea a existat aproape întotdeauna. Însă în perioada modernă a pierdut foarte multe din punct de vedere istoric. Adică în ultimii 200 de ani în Georgia societatea nu a avut posibilitatea să învețe să se auto-guverneze, pentru că veneau ordine, formule decise deja direct de la Moscova”, spune Gogolașvili.

Directorul fundației pentru Studii Strategice și Internaționale din Georgia spune că succesul Georgiei de a se dezbina de URSS a fost faptul că încă în perioada existenței puterii sovietice un aspect foarte important a fost că acest stat, poate cel mai bine dintre toate republicile, și-a păstrat limba, obiceiurile și independența națională, simțul identității, al faptului că „aici este anume Goergia și nu o altă țară”.

„Un rol foarte important l-a avut faptul că în Georgia era foarte populară, și părinții, și întreaga societate susține asta, studierea literaturii europene, studierea societății europene. Respectiv, aveam cu ce compara. Deci, în clipa în care ne-am separat de URSS, nu am avut nevoia să ne agățăm cultural din nou de Rusia, pentru că aveam deja o idee despre ce înseamnă Europa, ba chiar ne plăcea Europa. Pentru multe republici ex-sovietice este greu să scapi de influența sovietică, post-sovietică și chiar rusească. În Georgia acest proces este mai ușor și mai eficient. Cu toate acestea, există totuși foarte mulți stimulenți relații și viziuni retrograde care ne încătușează și este suficient să relaxezi un pic arcul că acesta să revină la poziția inițială”, a precizat Kaha Gogolașvili.

Specialistul a mai spus că singura cale de dezvoltare pentru Georgia, Moldova și Ucraina va fi doar atunci când nu va exista „dezacorduri mari în raport cu atitudinea față de URSS”.

„În societatea Georgiană nu au existat dezacorduri mari în raport cu atitudinea față de URSS. Trebuie să li se explice oamenilor. Suntem la etapa când trebuie explicat clar că aceasta este singura cale de dezvoltare pentru Georgia, la fel ca și pentru Moldova și Ucraina. Cred că trebuie să ne ținem îmnpreună, să ne ținem alături de Europa, dacă vrem să construim o societate echitabilă. Din păcate, aceste lucruri trebuie explicate oameniloR”, asigură Gogolașvili.

„Trilaterala” despre provocările independenței și moștenirea sovietică, cu colaborarea redacțiilor ucraineană și georgiană ale Europei Libere o puteți urmări în întregime mai jos.

https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Feuropalibera.org%2Fvideos%2F307157593711269%2F&show_text

Proiectul multimedia „AntiNostalgia - Privind spre viitor” este desfășurat cu susținerea Ambasadei Statelor Unite la Chișinău.