A sperat toată lumea că după astfel de situații lucrurile se vor schimba. Doar că acel caz a avut efect invers - a dat startul intervențiilor masive în centrul istoric.

Blocurile s-au tot ridicat prin centrul orașului (care este înscris în Registrul Național al Monumentelor Istorice cu nr. 308 și se întinde între străzile Mateevici la Albișoara, Mihai Viteazul, Zaikin, Ciuflea și Ștefan cel Mare).

Oricine cunoaște câte ceva despre nucleul istoric, știe că pentru acest ansamblu protejat se aplică niște reguli mai speciale. Aici avem mai multe condiționări și restricții. Din punct de vedere legal, nu prea poți construi orice, iar procesul de obținere a documentelor pentru construcția unui obiect se obțin printr-o procedură mult mai complexă decât pentru orice altă zonă a orașului. Cum totuși s-au ridicat clădirile care nu se integrează în niciun fel în contextul urban existent în ultimii zece ani putem (deocamdată) doar să bănuim.

Un exemplu similar cu cel despre care scriam la începutul articolului este și cazul de la intersecția străzilor Vlaicu Pârcălab cu București. Este vorba de „reconstrucția” conacului Râșcanu-Derojinschi și construcția în spatele acestuia a unui imobil de 12 etaje.

Jurnaliștii au realizat mai multe reportaje și investigații despre acest caz și despre cine s-ar afla în spatele acestuia, dar înainte de a scrie despre acest subiect, aș vrea să fac o incursiune privind modul în care s-a permis construcția acestui obiect și cum tot sistemul cu toate instituțiile responsabile de domeniul construcțiilor, urbanismului, dar și de protecție a monumentelor ori au făcut parte din această schemă ori au asistat pasive la tot acest proces.

Clădirea și proiectul în locul Conacului Derojinschi e unul din cele mai discutate atât în spațiul public cât și prin birourile oficiale. Și de multe ori am observat cu stupoare că inclusiv cei care ar trebui să înțeleagă procesul și posibilitatea de a construi un asemenea bloc în centrul orașului nu cunosc că lucrurile de fapt au fost foarte simple și nu s-a făcut niciun plan adițional pentru proiectele clădirilor.

2013 - Istoria începe în 2013, când la Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI) este depus un proiect de restaurare a conacului Râșcanu Derojinschi, situat pe adresa București, 62. Atât Schița de proiect cât și Proiectul de execuție sunt acceptate (avizate).

2014 - În noiembrie 2014 se schimbă viziunea și la CNMI este depus un proiect care prevede un bloc de opt etaje în curtea monumentului (Business Centru cu apart - Hotel (2S+D+8E)). Schițele sunt respinse apoi acceptate cu o singură condiție - nivelul de înălțime nu va depăși înălțimea de maxim P+4E+M.

2017 - În ianuarie 2017 se depune o altă schiță de proiect la CNMI care prevede un bloc de 13 etaje în curte (S+P+10E+2PH). CNMI își menține soluția dată în 2014, dar în afară de asta, din cauza numărului de voturi egale pro și contra, subiectul a fost examinat repetat la altă ședință.

Februarie 2017 - Consultarea repetată a proiectului depus în ianuarie. Proiectul este respins.

Aprilie 2017 - Consultarea repetată a proiectului depus în ianuarie. Proiectul este respins.

Mai 2017 - La CNMI este depusă o schiță de proiect pentru un bloc deja de 11 etaje (S+P+9E+PH), în curte. Schița este acceptată însă soluția este exclusă din actul publicat pe site-ul Ministerului Culturii. În baza acestui aviz Primăria eliberează Certificat de Urbanism.

August 2017 - Certificat de urbanism: Eliberare 30.08.2017, Construcția unui Business Centru cu Aparat Hotelier, valabilitate 12 luni. Între timp, la CNMI este depus proiect de execuție pentru demolarea clădirilor din curte. CNMI refuză proiectul pentru că imobilele deja sunt desființate.

21 decembrie 2017 - La CNMI este depus proiectul de execuție deja cu 12 etaje (S+P+10E+PH) și cu anexarea unui corp suprapus parțial peste edificiul cu statut de monument. Consiliul respinge proiectul pentru că nu corespunde proiectului acceptat în mai 2017.

28 decembrie 2017 - Aproape același proiect de execuție este depus la CNMI. Se schimbă formularea din: „anexarea unui corp suprapus parțial peste edificiul cu statut de monument” în „construirea unui edificiu (S+P+10E+PH) în ansamblu cu imobilul cu statut de monument de pe adresa respectivă”. Proiectul este acceptat.

În baza avizului din 28 decembrie 2017, orimăria emite Autorizație de Construire.

Mai 2018 - Autorizație de construire: eliberare 21.05.2018, Construirea unui Business Centru cu Apart Hotel.

Procesul a început în 2013 cu un proiect de restaurare a Conacului și s-a terminat în 2018 cu eliberarea autorizației de construire din partea Primăriei mun. Chișinău timp în care proiectul a fost transformat, returnat, modificat și verificat de zece ori la Ministerul Culturii (autoritatea responsabilă de avizarea proiectelor pentru centrul istoric). Constatăm că de la acceptarea construirii a unui imobil de patru etaje plus reconstruire a Conacului s-a ajuns la construirea unui bloc cu 12 etaje în curtea monumentului. Interesant este și faptul că același proiect mai întâi a fost refuzat apoi acceptat.

Dacă în cazul clădirii de pe strada Bernardazzi anumite avizări „s-au pierdut” pe drumul eliberării documentației permisive pentru construire, în acest caz toate avizările s-au făcut și au trecut. Au fost anumite perioade din toată această poveste când blocul deja se construia iar arhitectul-șef de atunci, Sergiu Borozan, declara că încă nu au emis autorizație. Ulterior însă au avut totul.

În anul în care s-a eliberat documentul pentru construcția imobilului, Legea Ocrotirii Monumentelor garanta protecția monumentelor istorice - iar în acest caz noi ne referim atât la conac cât și la centrul istoric, iar Hotărârea de Guvern 1009/2000 privind zonele protejate naturale și construite stabilește ce lucrări sau intervenții pot fi făcute în zona de protecție a unui monument. Un bloc cu 12 etaje nu se numără în lista de posibile intervenții.