Cu toate că profilele energetice ale Regatului Ţărilor de Jos şi a Republicii Moldova diferă considerabil, tranziţia energetică este un deziderat care ne uneşte. Tranziția energetică a Republicii Moldova, oricât de straniu nu ar părea, a început cu criza din octombrie 2021.

La acel moment, Moldova era 99% dependentă de gazul ieftin rusesc, care era folosit și la aprovizionarea ţării cu 70% din necesităţile sale de electricitate. Această dependență energetică a fost folosită cu iscusință de către Kremlin, pentru a menține Republica Moldova în axa sa geopolitică. În urma rezultatelor alegerilor din 2020-2021, Republica Moldova s-a pomenit într-o „incertitudine energetică”, care escala într-o situație de criză energetică.

Acesta a fost primul semnal clar dat noii guvernări că securitatea energetică înseamnă în primul rând, diversificarea surselor și liberalizarea pieței. În octombrie 2021, în situație de criză, Republica Moldova a cumpărat pentru prima dat gaz de pe piața europeană.

Importanța acestui moment istoric, era umbrită de facturile pe care cetățenii urmau să le plătească.

În lipsa unor investiții strategice de lungă durată în sectorul energetic al Republicii Moldova premergătoare crizei din 2021, diversificarea surselor în toamna lui 2021 a venit cu niște costuri mari pentru cetățeni. Mai mult, preţurile înalte la energie au provocat scumpiri în lanţ care au împânzit toată economia şi au cauzat creşteri semnificative pentru alimente şi alte produse esenţiale, ajungându-se la o rată a inflaţiei de 34,62%.

Declanșarea războiului în Ucraina și efectele adverse ale acestuia pentru economia Republicii Moldova, au adâncit și mai mult „sărăcia energetică” și au ridicat costul securității energetice.

Cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, Guvernul Republicii Moldova s-a angajat să amelioreze impactul crizei energetice printr-un set de măsuri menite să reducă impactul creşterii vertiginoase a preţurilor. Printre aceste măsuri se numără: edificarea Fondului de reducere a vulnerabilităţii energetice (acordarea în factură a compensațiilor lunare pentru consumul de energie); contractarea unui împrumut în valoare de 300 de milioane de dolari de la Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare pentru achiziţii de gaz din surse alternative; creşterea rezervelor strategice de combustibil greu (mazut), lemne de foc şi cărbune; crearea rezervelor strategice de gaz şi stocarea acestora în România şi Ucraina (la moment aceste rezerve constituie 225 milioane de metri cubi şi ar ajunge pentru aproximativ 2 luni de iarnă pentru malul drept); crearea Fondului de Eficienţă Energetică şi promovarea energiei regenerabile. În martie 2022, Republica Moldova aderă printr-o procedură rapidă la Reţeaua Europeană a Operatorilor de Transport si de Sistem pentru energie electrică.

Toate aceste eforturi marchează pași istorici strategici pentru securitatea energetică a Republicii Moldova. În toamna 2022, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative la reducerea consumului de energie și respectiv la creșterea rezilienței energetice. Cetățenii de rând s-au mobilizat pentru a economisi resursele energetice și a contribui astfel, la securitatea țării. Acest lucru a fost și este cea mai bună dovadă de loialitate și dragoste de țără.

Bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și riscul constant de a ramâne în întuneric a mobilizat și mai mult autoritățile. Un alt moment istoric a fost procurarea de electricitate de pe piața română, reușită care a venit din nou cu costuri mari pentru populația țării. În decembrie 2022, autoritățile Republicii Moldova au reușit să renunțe la livrările de gaz de la Gazprom, pentru malul drept, și să negocieze astfel un contract de livrare de electricitate mai avantajos, din stânga Nistrului.

Pentru că suntem „în aceeași barcă” a tranziţiei energetice, și pentru că susținem eforturile Republicii Moldova de a fortifica securitatea energetică, Regatul Țărilor de Jos a fost alături de autoritățile de la Chișinău de la începutul crizei energetice din octombrie 2021. Prin consultanță și asistență tehnică, ajutăm echipa Viceprim-ministrului, Andrei Spînu, la realizarea agendei de eficientizare şi securizare energetică a Republicii Moldova, în special la edificarea Fondului de Eficienţă Energetică pentru sectorul rezidenţial.

Într-o perioadă de doar un an şi cinci luni, autoritățile au reuşit să facă mai mult pentru consolidarea securităţii energetice a ţării decât toţi predecesorii săi în ultimii treizeci de ani. Cu toate acestea, pentru a deveni cu adevărat independentă din punct de vedere energetic şi pentru a evita de a cădea pradă şantajului energetic, este important ca Republica Moldova să: (1) diversifice în continuare sursele de achiziţie a gazului şi a electricităţii; (2) să sporească producţia internă de electricitate (preferabil din surse regenerabile); (3) să limiteze consumul de energie (prin eficientizarea energetică).

Cetățenii de rând pot contribui și ei la securitatea energetică a țării prin reducerea consumului, prin instalarea panourilor fotovoltaice, și cel mai important prin încurajarea celorlalți să facă același lucru. Evenimentele ultimului an ne demonstrează că securitatea energetică costă, însă efectele acesteia pe termen mediu și lung sunt mult mai valoroase.

Șocul tranziției energetice prin care a trecut Republica Moldova în ultimul an și efortul imens depus de autorități pentru a diminua acest șoc reprezintă momente istorice, demne de admirație. Putem spune cu încredere că Republica Moldova a învățat să „facă din această lamâie limonadă.”

Suntem convinşi că în pofida faptului că acum moldovenii se confruntă cu tarifuri exorbitante la energie, în doar câţiva ani, aceştia vor avea acces la energie curată la preţuri accesibile. Mai mult, crescându-şi capacitatea de producţie, ţara va putea nu doar să satisfacă o parte din cererea internă pe termen mediu, dar şi să se asigure că nici un furnizor de energie nu va mai fi în stare să o şantajeze pentru deciziile sale în materie de politică externă.