În primul rând, să spunem că, emisiile de dioxid de carbon (precum și de metan, oxid de azot și altele) reprezintă cauza fundamentală a efectului de seră care generează fenomenul de încălzire globală. Decarbonizarea, respectiv, este tendința de a minimiza cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră, în special a dioxidului de carbon (CO2), în atmosferă. 75% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE provin din utilizarea și producția de energie, respectiv, reducerea cantității de dioxid de carbon care apare ca urmare a transportului și a generării de energie este esențială pentru a îndeplini standardele globale de temperatură stabilite de Acordul de la Paris a tendinței generale de a atinge în viitor obiectivul de emisii zero.

Decarbonizarea, atât de necesară astăzi, se produce în cazurile, în care economiile se bazează prioritar pe următorii factori:

· reducerea arderii combustibililor fosili (cărbune, petrol, derivați ai acestora, gaz natural - metan) și utilizarea surselor regenerabile de energie: energia eoliană, energia solară și biomasa;

· utilizarea pe scară largă a vehiculelor electrice;

· eficientizarea energetică a clădirilor.

Prima provocare a unei tranziții energetice eficiente este decarbonizarea completă a sectorului energiei electrice prin integrarea vastă a energiei regenerabile în portofoliul de producere a energiei. Evident, pentru a beneficia de tranziția aceasta, e nevoie de anumite acțiuni direcționate, precum promovarea energiei regenerabile și a mecanismelor de concurență, dezvoltarea și digitalizarea infrastructurii de rețea, elaborarea unui cadru de reglementare stabil și previzibil, promovarea stocării energiei cu eficiență ridicată și altele.

Subiectul în cauză a fost abordat, de curând, și de Parlamentul României, care a adoptat un proiect de lege de aprobare a OUG 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic. Acest document reglementează, în particular, închiderea şi conservarea grupurilor energetice pe bază de lignit (cărbune natural de calitate inferioară, de culoare brună-negricioasă, sfărâmicios) şi huilă (cărbune natural negru, compact și dur), închiderea carierelor şi a minelor de acest tip, precum şi măsuri de sprijin pentru închiderea şi conservarea capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă.

A doua provocare, după cum am arătat mai sus, este decarbonizarea unui alt sector important al economiei - cel al transporturilor, prin introducerea masivă în circulație a vehiculelor electrice. Deja am menționat că utilizarea combustibililor fosili în transport dăunează calității aerului și alterează clima în general. Toxice sunt gazele de eșapament care conțin emisii de CO2 și de alți poluanți atmosferici. Nu este de neglijat nici faptul că traficul rutier tradițional constituie și principala sursă de zgomot în întreaga Europă, ceea ce, la fel, dăunează enorm mediului înconjurător. Respectiv, aceste dezavantaje pot fi reduse prin integrarea vehiculelor electrice în parcul auto, în special dacă energia electrică provine din surse regenerabile. Multe țări promovează vehiculele electrice, dar relativ puține țări au reușit să atingă creșteri importante ale vânzărilor. În acest sens, Norvegia este un exemplu concludent, deoarece folosește un pachet complet de stimulente: acordarea de subvenții la achiziție, reducerea costului de întreținere a acestor vehicule (de exemplu reducerea impozitului anual sau încărcare gratuită), parcare gratuită sau prevederea de benzi de circulație speciale destinate vehiculelor electrice.

Despre eficiența energetică a clădirilor am vorbit deja în articolul precedent, amintesc doar că, în acest context, dincolo de izolarea termică, sistemele econome de ventilare și iluminare, tehnologiile moderne în construcții. La fel, este importantă și utilizarea pompelor electrice de căldură.

Mă refer la procesul decarbonizării bazându-mă și pe experiența proprie – compania în care activez, lider mondial în industria sistemelor de cablu de energie și telecomunicații, a avansat în scorul clasamentului CDP (Carbon Disclosure Project) privind schimbările climatice 2022, trecând la nivelul B. Promovarea decarbonizării de-a lungul întregului lanț valoric a fost calificată drept prioritară prin mai multe inițiative din ultimii ani, care încep să aibă un impact real. Astfel, în 2021, noi am înregistrat o scădere de 22,1% în emisiile Scope 1&2, datorită reducerii consumului, electrificării și utilizării energiei regenerabile. Atunci am înregistrat o reducere de 3 la sută a consumului de energie, în ciuda achiziționării a patru noi locații de producție prin acțiuni concentrate (lumini LED, cazane pe biomasă, înlocuirea utilajelor vechi cu altele mai eficiente, ferme solare în fabrici etc).

În pofida faptului că are o contribuție minoră la nivelul emisiilor globale a gazelor cu efect de seră, Republica Moldova este una dintre cele mai vulnerabile țări la schimbările climatice. Pierderile anuale provocate de schimbările climatice se ridică la 2,13% din PIB, iar specialiștii estimează că, în următorii zece ani, circa 40 de mii de decese anual ar putea fi provocate de temperaturile extreme. Sunt previziuni îngrijorătoare, așa că Republica Moldova s-a angajat să reducă necondiționat emisiile de gaze cu efect de seră cu 70% către anul 2030, față de anul 1990. Astfel, se contribuie la realizarea Acordului de la Paris, care prevede menținerea încălzirii globale mult sub 2 grade Celsius față de perioada preindustrială.

De asemenea, Strategia energetică 2050 va include măsuri de sprijin a tranziției gospodăriilor de la sobe la cazane eficiente sau pompe de căldură combinate cu autogenerarea, vor fi dezvoltate măsuri pentru creșterea electrificării infrastructurii de transport rutier și feroviar, se va pune în discuție subvenționarea sau reducerea accizelor și/sau a TVA pentru automobilele electrice și hibride, va fi încurajată producția internă de biocombustibili din deșeuri, reziduuri și biomasă, precum și de hidrogen verde. Sunt sigur că aceste acțiuni vor contribui, inclusiv, la decarbonizare, dar și la îndeplinirea angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova.

Desigur, decarbonizarea, adică reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă prin utilizarea unor surse de energie regenerabilă și a transportului electric nu se va întâmplă peste noapte, pentru că durează și costă bani, dar acesta este viitorul spre care tindem și trebuie să-l apropiem, făcând pași concreți și consecvenți.