Orice tip de donații care nu dezvăluie identitatea contribuitorului face parte din categoria donațiilor anonime. Strângerile de fonduri în cutiile de donații sunt metodele cele mai des folosite, în R. Moldova, pentru acest fel de caritate. 

Amplasarea acestora variază de la spații publice, cum ar fi centre comerciale, magazinele, până la evenimente și târguri sau pe stradă. În același timp, largă este și paleta persoanelor care pronesc aceste campanii, de la persoane juridice la persoane fizice. Scopul, cauzele și beneficiarii, de asemenea, nu sunt standard sau unice. 

Această permisivitate și lipsă de concretețe este întărită și de absența unui cadru legal care să propună o procedură de desfășurare a acestora și norme care ar putea fi aplicate în caz de fraudă sau pentru a anticipa astfel de situații. Mai mult decât atât, donațiile anonime nici nu sunt definite de legislație, nici nu este făcută vreo trimitere în această direcție. 

Menționăm că, Centru Contact oferă consultanță altor ONG-uri pentru a obține sprijinul publicului și de a-și dezvolta inițiativa.

AGORA a încercat să afle modul în care se desfășoară colectarea de fonduri în scop caritabil în cutiile de donații, în lipsa reglementărilor. Astfel, o parte dintre organizațiile care inițiază aceste demersuri ne-au vorbit despre importanța pe care o are încheiere unui contract cu partenerii care oferă spațiu pentru amplasarea boxelor. 

„Noi, neapărat, înainte de a amplasa boxele, strângem tot pachetul de documente necesar, pentru ca totul să se desfășoare transparent, pentru ca persoana juridică care ne-a oferit spațiul să aibă dovada parteneriatului cu noi, în cazul unor verificări, sau când este deschisă cutia. Fie că este vorba de un eveniment, de o zi, o oră sau fie că este vorba de o perioadă mai lungă de timp, noi neapărat încheiem un contract unde indicăm datele noastre și a organizației unde am amplasat cutiile” - directoarea departamentului de marketing și fundraising în cadrul asociației obștești „Viața Fără Leucemie”, Irina Bordeianu.

Totodată, există și categoria organizațiilor care desfășoară aceste procese pe bază de încredere reciprocă și intenții nobile. Act de binefacere ar avea menirea să ajute, aceasta fiind și limita intereselor care ar trebui să existe. 

De cealaltă parte a balanței se află instituțiile publice unde sunt amplasate aceste boxe. Potrivit directorului executiv al Centrului Contact, Serghei Neicovcen, deținătorii spațiului în care sunt instalate cutiile de donații nu au nicio responsabilitate față de securitatea lor sau de desfășurarea sigură a procesului.

În același timp, administrația a două dintre instituțiile care sunt gazda unor cutii de donații au spus pentru AGORA că aceste colaborări nu sunt bazate pe un contract, ci pe niște discuții în care s-a ajuns la un numitor comun. Declarații care se bat cap în cap cu precizările făcute de o parte dintre ONG-uri. 

„Este doar o înțelegere, nu este un parteneriat pe bază contractuală, nu avem niciun profit din asta absolut. Am analizat dacă este o organizație sigură, că într-adevăr să ocupă de astfel de proiecte, și am acceptat, nu au fost multe întrebări sau mult să ne gândim” precizează pentru AGORA directoarea Creator Mall, Natalia Buicanschi.

„Este o înțelegere făcută oral. Noi nu percepe nicio taxă, doar le-am permis să fie amplasate și atât, dacă ar fi fost vorba de o taxă, poate am fi încheiat vreun contract, altfel nu” ne precizează administratoarea Oasis Mall, care a ales să nu-și precizeze numele. 

Un alt aspect divergent în procesul colectarii fondurilor în scop caritabil prin metoda cutiilor de donații ține de felul în care este derulat procesul extragerii sumei colectate.

Pe de o parte, asociațiile explică importanța desfășurării acestei etape în prezența ambelor părți implicate în campanie, atât ONG, cât și instituția care oferă spațiul. Deschiderea cutiilor s-ar face în locul în care s-a derulat colectarea, iar orice persoană din exterior, cumpărător, client sau vizitator, ar putea asista la întreaga procedură. 

Pe de altă parte, instituțiile publice ne vorbesc despre o altă „normalitate”, iar un proces firesc al desfășurării strângerii sumei colectate ar însemna ridicarea cutiilor cu donații de către asociații, „golirea” acestora, iar mai apoi întoarcerea lor deșarte. Mai mult decât atât, nu ar exista o periodicitate și constanță de desfășurare a acestui proces, el ar ține în totalitate de organizația care implementează campania.

„Boxele sunt luate, nu sunt deschise în văzut tuturor și nici nu este normal asta, dar unele nu au fost niciodată luate și deschise” ne spune directoarea Creator Mall, Natalia Buicanschi.

Aceste întrebări nu au un răspuns sigur și unic, iar toate procesele de desfășurare și implementare a campaniilor de donații anonime oscilează în jurul sugestiilor venite de la specialiștii în domeniu sau a instituțiilor statului. 

Cap-coadă, procedura recomandată de desfășurare presupune semnarea unui acord de colaborare dintre ONG și instituția unde sunt amplasate boxele, în care să fie specificate toate datele și angajamentele părților implicate, dar și detalii despre campanie, data, ora amplasării cutiilor de donații. Ulterior, acestea pot fi amplasate. Deschiderea cutiilor s-ar face în locul în care sunt amplasate, în prezența reprezentanților ambelor instituții. 

Odată numărată suma și fixată în contractul comun, reprezentantul ONG-ului merge la bancă și în baza acordului de amplasare a cutiilor de donații poate să transfere suma în contul firmei.

Cu toate acestea, menționăm că, nu există un regulament universal sau general valabil. Acesta este conceput de fiecare instituție în parte, iar prevederile și obligațiile părților implicate sunt stabilite la fel de către ei. Însă, prin intermediul actelor respective, ONG-urile și asociațiile încearcă să-și asigure buna desfășurare a procesului. 

„Nu există un regulament universal, dacă solicitați de la FISC sau de la alte organe de control, ele nu au un regulament-tip. Ei pot să vină cu recomandări, acest tip de regulament este făcut de fiecare organizație individual” spune pentru AGORA directorul executiv Centrului Contact, Serghei Neicovcen. 

Calea banilor colectați sau a altor resurse materiale până la beneficiari variază în funcție de asociație sau cauza pentru care a fost realizată donația. Uneori, au loc transferuri directe în contul persoanelor sau a asociațiilor care au nevoie de ajutor, alteori - aceștia sunt folosiți pentru conceperea unor proiecte care să fie în folosul și ajutorul grupului-țintă a ONG-urilor. 

În lipsa unor reglementări, procesele de colectare a fondurilor în scop caritabil în cutiile de donații nu sunt monitorizate de către instituțiile statului. Aceste situații ar implica și un risc ridicat de evaziune fiscală și deturnare de fonduri, cu precădere în cazul strângerii de resurse financiare, potrivit studiului realizat de Centrul Contact. Însă, lipsa de reglementări nu ar presupune reducerea acestor activități, ci o scădere a numărului responsabililor și creștere a numărului de probleme.

Dacă în cazul filantropiei, banii care provin dintr-o sursă obscură nu pot fi acceptați în calitate de donație, atunci acest aspect nu mai poate fi monitorizat în cazul carității făcute anonim. În acest sens, politicile de fundraising ale ONG-urilor ar reprezenta singurele soluții pentru a gestiona aceste situații. Însă, aplicabilitatea lor este posibilă în cazul cunoașterii donatorului, prin urmare, nu se încadrează în categoria donațiilor anonime.

„În organizația noastră, în politica de fundraising am introdus și companiile din partea cărora nu acceptăm donații. Acestea sunt companiile care au vreo tangență cu activitățile ilegale, de alcool, tutun. Iar când amplasam boxele noi ne alegem companiile partenere, de aceea le alegem cu atenție”, explică pentru AGORA directoarea departamentului de marketing și fundraising în cadrul asociației obștești „Viața Fără Leucemie”, Irina Bordeianu.

Amploarea campaniilor de strângere de fonduri în scop caritabil, prin intermediul cutiilor de donații, realizate de către persoanele juridice, a scăzut după pandemie. Mai multe asociații și ONG-uri și-au reorientat activitatea în mediul online. 

Un studiu realizat de către Centrul Contact arată că, în 2016, 13,6% dintre respondenți consideră donațiile prin intermediul cutiilor o modalitate modernă și eficientă de colectare a fondurilor pentru binefacere.

În același timp, un alt aspect care reduce din predilecția pentru această modalitate de strângere de resurse ar fi reprezentată, pe de o parte, de costurile pe care le implică, iar, pe de altă parte, de sumele mici pe care le adună.

„Experiența a arătat că prețurile de a duce, a amplasa și de a aduce boxele, au depășit mult resursele colectate, acei 100 - 200 de lei”, spune pentru AGORA coordonatoarea Departamentului de Comunicare și Atragere de Fonduri, din cadrul Misiunii Sociale „Diaconia”, Ana Trifan.

Lipsa de securitate ar fi un alt aspect îngrijorător pentru asociațiile și ONG-urile care inițiază aceste campanii. Odată amplasate în spațiul public, organizațiile nu sunt scutite de responsabilități, pentru că partenerii care oferă locul amplasării boxelor nu-și iau și angajamentul protejării acestora.

„Atâta timp acești bani sunt într-un spațiu public nesupravegheat, într-un local în care nu există o persoană care să răspundă de aceste cutii, resursele acestea nu se află în siguranță”, ne mai spune Ana Trifan.

Donațiile anonime făcute în cutii ar limita asociațiile și organizațiile de posibilitatea răspândirii informației și detaliilor despre cauza pentru care este făcută colectarea de fonduri. În același timp, asociațiile nu-și pot cunoaște donatorii.

Pe de altă parte, această modalitate de donație ar avea avantajul să ajungă mai ușor la un număr mai mare de persoane, din diferite zone. În același timp, ar putea face cunoscută o cauză care nu este mediatizată, dar și oferă posibilitatea donatorilor de a rămâne anonimi, conform studiului realizat de Centru Contact.

„Eu cred că sunt cazuri în care aceste instrumente nu încurcă și ele pot fi făcute în paralel, dar ar trebui să existe și niște condiții. Alături de cutia respectivă ar trebui să fie o serie de istorii, bannere care să fie afișate în spațiile în care este amplasată cutia, pentru a putea cunoaște beneficiarii”, spune pentru AGORA coordonatoarea Departamentului de Comunicare și Atragere de Fonduri, din cadrul Misiunii Sociale „Diaconia”, Ana Trifan.

În R. Moldova organizațiile caritabile, persoanele fizice și juridice au dreptul de a desfășura în mod liber activități caritabile și de sponsorizare pe baza principiilor voluntariatului și libertății de a-și alege scopurile, potrivit cadrului legal. Menționăm că, toate aspectele la a fost făcută referire în material țin doar de campaniile de donații inițiate de persoane juridice. În cazul persoanelor fizice, diferă doar amploarea inițiativelor și monitorizarea și mai slabă a procesului, lacunele legislative rămânând aceleași.