Lumea-n palmă+ | Trei mari necunoscute ale lui 2023: Incertitudinea războiului, riscul de recesiune și evoluția AI-ului

Anunțul mult-așteptat al Germaniei și SUA privind livrarea de tancuri crește speranțele la Kiev. Însă acest lucru nu înseamnă sfârșitul războiului, susțin mai mulți experți citați de presa internațională. Cu alte cuvinte, tancurile nu sunt „glonțul magic” care va înfrânge Rusia, fiind total dependente de buna coordonare cu infanteria și aviația, relatează Euronews, care precizează că Ucraina ar avea nevoie de cel puțin 500 de tancuri.

The Economist vorbește despre problemele mai puțin discutate, adică inferioritatea numerică a armatei ucrainene și „secarea” depozitelor de armament ale Vestului în cursa de aprovizionare a Kievului. De altfel, prin asta s-ar explica și schimbarea de atitudine la nivelul aliaților, care au anunțat imense pachete de ajutor militar. Cu toate acestea, definiția victoriei ucrainene în rândul aliaților, nu include, cel puțin practică, recucerirea Crimeei, din cauza temerilor privind escaladarea conflictului.

Ceva mai pesimiști sunt experții Consiliului European pentru Afaceri Externe. Aceștia sunt de părere că războiul din Ucraina va continua „fără o înțelegere formală de încetare a focului”, deși încercări în acest sens vor fi, ele urmând a fi mediate cel mai probabil de Turcia, Kazahstan sau ONU. Cu alte cuvinte, ambele părți vor rămâne încrezătoare în posibila schimbare a situației de pe câmpul de luptă. Pe de altă parte, deși unitatea euro-atlantică va rămâne în picioare, Vestul ar putea pierde susținerea unor țări importante din lumea a treia, în special din Africa și Asia, exasperate de sancțiuni și efectele acestora.

Un scenariu mai sumbru, dar cu șanse de a fi realizat este cel în care Ucraina acceptă pierderea unor teritorii în schimbul păcii. Jurnaliștii Foreign Affairs au întrebat mai mulți experți pe acest subiect, majoritatea respingând un asemenea scenariu. Astfel, principalele motive invocate au fost reziliența ucraineană, sprijinul de care se bucură din partea Vestului, lipsa de încredere în orice acord cu Rusia și costurile tot mai mari ale războiului pentru Kremlin. De cealaltă parte, cei care admit acest scenariu, afirmă că cel mai probabil Crimeea va rămâne compromisul dintre cele două state, având în vedere locul acesteia în mentalul colectiv al Rusiei, dar și în cel al Ucrainei.

Dar discuțiile despre războiul din Ucraina alunecă nu de puține ori spre situația tensionată în relațiile dintre China și Taiwan, constată The Washington Post, care citează în acest sens Consiliul pentru Afaceri Externe (CFR). Mai mult, instituția a realizat și o listă de alte 10 crize de pe glob, care în 2023 s-ar putea agrava și mai mult.

Astfel, CFR vorbește despre posibile atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a SUA, revolte populare în Rusia pe fondul deteriorării condițiilor economice, criză de securitate în peninsula Coreea și o confruntare militară între Israel și Iran, ca fiind crizele care ar avea cele mai mari șanse să marcheze anul 2023. Nici un eventual război dintre SUA și China nu este uitat, având în vedere declarațiile îngrijorătoare ale generalilor americani.

Iarna caldă din ianuarie a salvat Europa de o criză energetică care ar fi afectat și mai mult economia continentului. Acest optimism s-a regăsit inclusiv în declarațiile președintei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a calificat 2023 ca fiind „un an mai bun decât ne-am temut”, afirmând că totuși, economia zonei euro este în continuare „la limita recesiunii”, transmite Bloomberg.

Astfel, ultimele prognoze publicate de Eurostat, indică faptul că inflația din zona euro a scăzut la 9,2% în decembrie, de la maximul de 10,6% în octombrie, veste încurajatoare pentru economiști. La nivel mondial însă, temerile privind o eventuală recesiune se mențin, din cauza problemelor din marile economii, care cresc mai puțin decât se prognoza. 

Un raport al ONU precizează că prognoza de creștere economică de 1,9% din acest an - în scădere de la o estimare de 3% în 2022 - este una dintre cele mai scăzute rate de creștere din ultimele decenii. Dar acesta preconizează o redresare moderată la 2,7% în 2024, dacă inflația se va diminua treptat și dacă provocările economice vor începe să se atenueze.

The Economist continuă trendul optimist și citează rapoartele mai multor bănci, care au emis prognoze mai încurajatoare pentru 2023, dar care menționează că economia globală e în continuare slăbită.

„Doi factori explică de ce economia mondială rezistă: prețurile energiei și finanțele sectorului privat. Anul trecut, costul combustibilului în țările bogate a crescut cu mult peste 20% - și cu 60% sau mai mult în unele părți ale Europei. Economiștii se așteptau ca prețurile să rămână ridicate și în 2023, strivind sectoarele energofage, cum ar fi industria grea. În ambele cazuri, aceștia s-au înșelat”, scrie publicația britanică.

Pesimismul rămâne prezent, or inflația, chiar și de 5-6% este o prognoză inacceptabilă pentru multe bănci centrale, unde ținta e de 2%. În plus, epidemia de COVID-19 din China ar putea încetini creșterea economică a țării și pune o presiune mai mare pe restul economiei mondiale, care încă nu a revenit complet la nivelurile pre-pandemice. 

De altfel, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a început anul 2023 avertizând că lumea se confruntă „cu un an dificil, mai dificil decât anul pe care l-am lăsat în urmă”.

Pesimiști sunt și economiștii consultați de Forbes care afirmă că posibilitatea ca economia globală să intre în recesiune este una mare în 2023. Principalul motiv e reprezentat de politica băncilor centrale de majorare a ratelor dobânzilor, în încercarea de a controla inflația, care totodată duce și la scăderea consumului.

Un alt risc care ar putea provoca o recesiune la nivel global este un posibil refuz al Congresului SUA de a majora plafonul de îndatorare al Guvernului de la Washington, ceea ce ar putea provoca o situație apropiată de faliment, transmite CNN, deși în trecut, limita de îndatorare a fost ridicată, indiferent de partidele care controlau Congresul.

Lansate la finele anului trecut, aplicațiile ChatGPT și DALL-E 2, bazate pe inteligență artificială, au făcut furori în mediul online, devenind rapid virale. Principala lor abilitate, adică cea de a genera texte și imagini bazate pe cerințele utilizatorilor, ar putea schimba, ceea ce șeful Microsoft, Satya Nadella, numește „viitorul muncii bazate pe cunoaștere”, scrie The Washington Post.

„Inteligența artificială va modela lumea la o scară nemaiîntâlnită de la revoluția iPhone”, susține șeful companiei OpenAI, care a lansat aplicația ChatGPT. Sam Altman susține, într-un mod generalist, că AI va ajuta umanitatea să rezolve multe dintre mistere și că va „îmbunătăți aspectele vieții noastre”. CEO-ul nu neagă însă și cazul mai rău, în care ar putea provoca unele daune, afirmând că având în vedere acest risc, OpenAI a decis să lanseze versiuni ale ChatGPT gradual, transmite Euronews.

De altfel, frica de pierdere a locului de muncă sau scenariul în care mulți oameni ar putea ajunge inutili cu abilităților, deținute acum de AI este prezent în continuare. Jurnaliștii de la Yahoo! Finance au analizat acest aspect și afirmă că nu vorbim de ceva nou, or această frică există de cel puțin 212 ani, de la începutul Revoluției Industriale.

Recent, BuzzFeed a anunțat concedierea a 12% din angajați și înlocuirea lor cu… ChatGPT. Aplicația va fi utilizată în special la crearea de conținut pentru rețelele de socializare, compania precizând că redacția de știri va rămâne una a jurnaliștilor „umani”, scrie The Verge.

„Problema este că, cu cât se utilizează mai multă inteligență artificială în crearea unei povești, cu atât sunt mai multe șanse de a se introduce greșeli. Acest lucru este valabil mai ales în cazul unor instrumente precum ChatGPT, care au tendința de a produce "rahaturi fluente" - adică informații plauzibile, dar incorecte”, scriu jurnaliștii americani.

„Este imposibil de spus cu exactitate cum și când vor fi afectate locurile de muncă de către inteligența artificială. Dar un lucru este sigur: AI va deveni din ce în ce mai puternică și mai răspândită în industriile pe care le atinge. Deja, Microsoft Corp. (NASDAQ: MSFT) a decis să plătească 10 miliarde de dolari pentru o participație de 49% în ChatGPT. Iar piața globală de IA este prognozată să crească de la 387 de miliarde de dolari în 2022 la 1,39 trilioane de dolari până în 2029”, afirmă jurnaliștii.

Fortune notează că revoluția AI deja este în desfășurare, iar omenirea nu este pregătită, susține editoarea revistei, după ce a revenit de la Forumul Economic Mondial desfășurat la Davos, unde inteligența artificială a fost unul din principalele subiecte discutate. 

„Când vine vorba de preocupările legate de modul în care ar trebui reglementată o astfel de inteligență artificială, cum să o împiedicăm să producă informații false (un fenomen numit "halucinație") sau cum să împiedicăm infractorii și teroriștii să o folosească în mod abuziv, nimeni nu are soluții. Dar nu există prea mult timp pentru a răspunde la întrebările critice. Tehnologia a fost deja construită în mare parte; pur și simplu nu a fost implementată pe scară largă”, scrie editoarea Fortune, Alyson Shontell.

De altfel, printre prognozele emise la Forumul Economic Mondial privind inteligența artificială în anul 2023 se numără provocările de ordin etic, care se referă inclusiv la prejudecățile pe care sistemele AI le-ar putea avea având în vedere datele în baza cărora acestea lucrează. Prognoza WEF prevede și o presiune tot mai mare pe guverne și organisme internaționale să treacă la reglementarea tehnologiilor AI, lucru susținut de 81% dintre participanții Forumului de la Davos. Cu toate acestea, analiștii se așteaptă ca în 2023 investițiile în acest domeniu să crească, deși multe dintre produsele și serviciile oferite ar putea rămâne în continuare la nivel experimental.