Prelungirea stării de urgență cu încă 60 de zile a ajuns motiv de dispută între bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, și prim-ministra, Natalia Gavrilița. Potrivit lui Vlah, nu ar exista motive suficiente pentru a argumenta prelungirea stării de urgență, afirmând printre altele, că Guvernul ar trebui să ia în considerare introducerea mecanismului Ordonanțelor de Urgență.

În cursul discuțiilor despre aprobarea hotărârii de Guvern privind prelungirea stării de urgență, bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, a făcut referire la mai multe țări vecine cu Ucraina, ale căror Guverne nu au introdus regimul stării de urgență. În replică, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că autoritățile discută mai multe variante, printre care și introducerea mecanismului Ordonanțelor de urgență.

„Relativa liniște din perspectiva securității sau percepția că putem lua decizii în afara stării de urgență este că am luat decizii care se aplică în starea de urgență. În unele țări baltice, există în continuare starea de urgență. În România există instrumentul Ordonanței de Urgență, aprobat de Guvern și adoptat post-factum de Parlament. Am vorbit și cu colegii despre asemenea instrumente, controlul parlamentar asupra stării de urgență care trebuie introdus în legislația noastră”, a menționat Gavrilița.

„Dvs. Vorbiți despre experiența României, de ce nu putem folosi această experiență în țara noastră? Când veți comunica și cu opoziția? Nu văd ca ei să nu susțină”, a declarat Vlah.

Potrivit ministrului justiției, Sergiu Litvinenco, un proiect de lege, care ar presupune inclusiv revizuirea Constituției, se află în definitivare în cadrul Ministerului.

„Am discutat despre revizuirea Constituției în vederea introducerii mecanismului ordonanței de urgență, avem proiectul la Minister, îl definitivăm, în același timp, în contextul la ce a spus doamna ministru Revenco, situația în care intervine CSE ele nu ar putea să fie acoperite de Ordonanțele de Urgență, introducerea OUG necesită dincolo de numărul de voturi, implică și o anumită procedură, după ce legea e aprobată de Guvern, se cere aviz de la Curtea Constituțională, poate fi adoptată de Parlament poate fi aprobată în cel puțin șase luni, chiar dacă introducem acest instrument, ar putea să nu acopere toată gama de decizii CSE”, a afirmat Litvinenco.

Răspunsurile nu au mulțumit-o însă pe bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, care a afirmat că „nu sunt răspunsuri”.

„Când vă trebuie reforme, nu aveți probleme să găsiți instrumente. Acum au apărut. De ce deciziile nu sunt transparente? Ce ascundeți? De ce Guvernul nu poate lua aceleași decizii pe care le ia și CSE? Sunt multe întrebări, iar răspunsuri nu sunt”, a întrebat Vlah.

„Eu înțeleg, vă dau cuvântul dar nu pot să nu reacționez când vă dau răspăuns și spuneți – Ответов нет. Ele trebuie auzite”, a declarat Gavrilița.

„Ответы – vremuri bune. Am înțeles”, a răspuns guvernatoarea Găgăuziei

„Sunt anumite prevederi care nu trebuie să fie în lege permanent. Vom discuta cu cetățenii ca să înțeleagă, dvs. faceți aceste declarații pentru că noi reglementăm situația ca să fie în beneficiul cetățenilor și de aceea apare întrebarea de ce trebuie să existe, pentru că oamenii simt că lucrurile sunt așezate, iar asta este un succes al CSE”, a răspuns în replică prim-ministra Natalia Gavrilița.

Ultima oară, starea de urgență a fost prelungită la începutul lunii octombrie. Pentru proiectul de hotărâre au votat 53 de deputați, după ce prim-ministra Natalia Gavrilița a vorbit de la tribuna Parlamentului despre motivele pentru care ar fi necesară prelungirea stării de urgență. 

Aceasta a fost prelungită și la sfârșitul lunii iulie. Atunci, cu votul a  52 de deputați din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a fost luată decizia de a prelungi starea cu încă 60 de zile.

AGORA amintește că și la 23 iunie s-a prelungit cu 45 de zile, cu votul a 59 de deputați din PAS.

Anterior, starea de urgență pe teritoriul R. Moldova s-a prelungit cu 60 de zile la 21 aprilie. Decizia a fost luată cu votul a 55 de deputați, în mare parte cei din majoritatea parlamentară. 

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu 20 ianuarie 2022. Pe 24 februarie 2022 aceasta a fost abrogată și a fost adoptată o nouă Hotărâre privind declararea  stării de urgență pe o perioadă de 60 de zile. Prin Hotărârea adoptată la 20 aprilie anul curent, începând cu data de 25 aprilie anul curent starea de urgență pe întreg teritoriul țării a fost prelungită cu 60 de zile.

Pentru prima oară starea de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost Declarată pe 17 martie 2020.