Un Coran ars reține Suedia și Finlanda de la aderarea la NATO

Nimeni nu știe ce l-a determinat pe Rasmus Paludan să ardă un exemplar al Coranului în fața ambasadei Turciei din Stockholm pe 21 ianuarie. Paludan, un politician danez de extremă dreapta care dorește să atragă atenția, a mai incendiat Coranuri înainte, dar alegerea locului a fost semnificativă: Turcia blochează cererile Suediei și Finlandei de aderare la NATO. Permisul de demonstrație al lui Paludan a fost plătit de un jurnalist suedez care a lucrat cândva pentru un canal de propagandă al Kremlinului, deși jurnalistul neagă orice legătură actuală cu Rusia, scrie The Economist.

4 februarie 2023, 19:56Ana Baciu

Un Coran ars reține Suedia și Finlanda de la aderarea la NATO

Arderea Coranului a dus la demonstrații împotriva Suediei în întreaga lume musulmană. Două zile mai târziu, Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, a suspendat discuțiile privind aderarea la NATO cu ambele țări.

Au trecut mai bine de nouă luni de când Finlanda și Suedia au decis să renunțe la statutul lor de nealiniere de lungă durată și să adere la NATO, după ce Rusia a invadat Ucraina. Aderarea lor a fost ratificată de 28 dintre cei 30 de membri ai alianței. Ungaria spune că o va ratifica în curând. Dar Turcia a cerut ca ambele țări să ia mai întâi măsuri drastice împotriva rezidenților legați de mișcările pe care le consideră teroriști anti-turci, în principal Partidul Muncitorilor din Kurdistan, sau pkk. Cele trei țări au ajuns la un acord vara trecută, iar Finlanda și Suedia spun că au făcut ceea ce au promis. Cu toate acestea, Turcia spune că nu este suficient.

„Am îndeplinit memorandumul și este timpul ca Turcia să acționeze", a declarat Tobias Billstrom, ministrul suedez de externe.

Suedia și Finlanda au ridicat amândouă embargourile asupra armelor pe care le-au impus Turciei după ce aceasta a invadat Siria în 2019. În martie, Suedia va introduce o legislație care va incrimina apartenența la grupuri teroriste, inclusiv la pkk, un pas care a necesitat modificarea Constituției sale.

Dar Turcia vrea, de asemenea, ca Suedia să extrădeze peste 100 de persoane, inclusiv unele pe care Suedia le consideră disidenți cu drept de azil. Pentru că a avut mult timp politici de azil primitoare, Suedia are o comunitate kurdă mare, de aproximativ 100.000 de persoane. Finlanda are doar aproximativ 15.000.

Poziția Turciei este parțial politică de campanie. Erdogan se confruntă cu alegeri dificile în primăvară sau la începutul verii și a stârnit resentimente naționaliste față de presupusele infracțiuni pro-kurde și antimusulmane ale Suediei. Liderul turc cere ca Suedia „să ni-i returneze pe acești teroriști” și să împiedice orice altă incendiere a Coranului înainte de a aproba aderarea sa la NATO.

Mevlut Cavusoglu, ministrul său de externe, acuză Suedia că „a luat parte la crima” de a arde Coranul. Cu toate acestea, majoritatea finlandezilor și suedezilor se așteaptă în continuare ca turcii să schimbe viteza după alegeri și să ratifice aderarea țărilor lor înainte de următorul summit NATO de la Vilnius, capitala Lituaniei, din 11 iulie.

Cu toate acestea, s-ar putea să fie o iluzie. Capacitatea Turciei de a exercita dreptul de veto asupra cererilor NATO îi oferă o pârghie ieftină asupra afacerilor europene. Erdogan poate chiar crede că o poate folosi pentru a face presiuni asupra țărilor occidentale să își reducă sprijinul pentru grupurile kurde din Siria, spune Asli Aydintasbas de la Brookings Institution, un think-tank din Washington, DC.

Erdogan spune acum că ar putea aproba cererea Finlandei, dar nu și pe cea a Suediei, încercând să le împartă pe cele două pentru a crește presiunea.

Această tactică de presiune nu va funcționa, spune Teija Tiilikainen, un politolog finlandez; decizia de a adera la NATO a avut ca premisă solidaritatea cu Suedia. Ministrul finlandez de externe a declarat că nu va fi luată în considerare nicio scindare. La fel ca în cazul multor impasuri europene, acesta ar putea necesita intervenția Americii, care ar putea, de exemplu, să folosească o vânzare mult amânată de avioane de luptă F-16 ca monedă de schimb pentru a-l determina pe dl Erdogan să aprobe aderarea.

În așteptarea ratificării, Finlanda și Suedia nu sunt protejate de garanția de apărare reciprocă prevăzută de articolul 5 al NATO. Dar multe țări membre au semnat promisiuni de a le veni în ajutor dacă vor fi atacate între timp. Între timp, acestea își integrează în continuare forțele armate în NATO. Faptul de a fi primit permisiunea de a participa la reuniunile comitetului de la sediul alianței a fost o revelație, spune Robert Dalsjo, un expert suedez în domeniul apărării.

„Este ca și cum ai fi fost într-o casă de mai multe ori și, dintr-o dată, se deschid camere despre care nu știai că există”, a spus acesta.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.