Cutremurele, între tragediile altora și motivele noastre de îngrijorare

În timp ce industria imobiliară crește și se dezvoltă în fiecare zi, blocurile cu o vechime de câteva decenii rămân a fi uitate. În anul 2014 Guvernul Republicii Moldova a emis un regulament cu privire la inventarierea tehnică și pașaportizarea clădirilor construite conform proiectului de tip serie.

În anul 2018, Regulamentul a fost reactualizat, fără mari schimbări, însă. Deși în document este indicat că toate blocurile ar trebui să fie verificate și pașaportizate, cinci ani mai târziu starea în care se află blocurile vechi din capitală rămâne a fi o necunoscută.

În anul 2019, seismologul Ion Ilieș declarase pentru AGORA:

Acum câțiva ani seismologii moldoveni au colectat date cu privire la construcția mai multor clădiri din capitală. Din cele 25.000 de blocuri evaluate, aproximativ 83% au o vârstă care depășește un secol și prezintă un grad sporit de uzură. Potrivit specialiștilor, anume aici locuiește aproximativ 10% din populația orașului.

Acest aspect se explică prin faptul că în construcţia oraşului de până la război dominau clădiri cu unu şi cu două niveluri construite din materiale locale: cărămizi din lut brut cu adaos de paie întărite cu mortar de argilă şi piatră ruptă cu mortar de var sau lut. Clădiri din calcar tăiat (cotileţ) şi cărămidă roşie obişnuită în oraş erau puţine.

Unul dintre cei mai importanţi paşi în evaluarea riscului seismic este clasificarea clădirilor în funcţie de gradul lor de reacţie la acţiunea seismică concretă. Altfel spus - identificarea tipului de rezistenţă la cutremur. 

În prezent, construcțiile urbane sunt clasificate conform următorilor indicatori:

A1 – clădiri locale din material care nu corespund standardelor de 1-3 etaje, construite din cărămizi de lut crud şi paie (chirpici), butelii de lut;

A2 – clădiri locale de bună calitate de 1-3 etaje, construite din piatră but, scuturi de lut (cadru cu umplutură), fortan (fără cadru de beton);

B – clădiri locale de bună calitate de 1-3 etaje din lemn, ghips, placi de ardezie (toate cele trei tipuri sunt relativ rare), but şi bloc de zgură, beton celular fără armare, cărămidă, piatră tăiată (cotileţ) fără întărire cu beton;

C7 – clădiri de tip serie şi proiectate individual cu consolidare seismică de 7 grade din cărămidă, cotileţ, precum şi din blocuri de beton şi panouri, din beton armat monolit, de regulă, cu înălţimea mai mult de trei etaje;

C8 – clădiri de tip serie şi în bază de proiecte individuale cu consolidare seismică pentru 8 grade, precum şi construcţii destinate diferitor scopuri.

Diferenţa nivelului de rezistenţă seismică între C8 şi C7 în medie este de un grad. Tot de un grad este diferența între C7 şi B. Între B şi A2 este o diferență de 0,75 de grade și o diferență de 0,5 grade între A2 şi A1.

Pornind de la aceste date, iată care este procentul de distribuţie a blocurilor de locuit din Chişinău cu privire la tipurile de rezistenţă seismică:

Potrivit specialiștilor în domeniu, riscul producerii unor cutremure de diferite intensități este permanent în Republica Moldova. Asta pentru că orașul se află într-o regiune cu activitate seismică sporită.

Seismologii spun că un alt motiv pentru care moldovenii au motive să stea cu frica în sân este că multe dintre construcțiile care s-au realizat în ultimii 20 de ani au avut probleme la darea în exploatare, prin nerespectarea unor norme în construcții.

Locatarii blocurilor cu o vechime de câteva decenii confirmă că idee nu au despre starea acestor clădiri. Oamenii speră că piatra din care au fost ridicate casele este destul de puternică pentru a-i păzi de pericole.

„În prezent se fac atâtea lucrări în apartamente, se scot chiar și pereții centrali, se extind camerele. Nimeni nu acordă atenție acestui aspect. Nu știu ce va fi cu blocul în care locuim noi”, a spus o femeie.

„Fiecare bloc de locuit vechi trebuie să fie la evidența Primăriei. Periodic, aceste clădiri trebuie să fie lichidate. Ei nu verifică aceste blocuri”, a spus un bărbat.

Blocurile noi răsar ca ciupercile după ploaie, atât în capitală cât și în alte orașe din țară. Viteza cu care sunt ridicate aceste construcții, dar și înălțimea lor, este, deseori, amețitoare.

Conform legii, Primăriile sunt cele care eliberează autorizații de construcție și anume autoritățile locale ar trebui să urmărească respectarea tuturor reglementărilor de construcție. Atunci când vine vorba despre dezvoltarea haotică a orașului, unul dintre cele mai frecvente argumente pe care le prezintă responsabilii de la Direcția Arhitectură este lipsa unui Plan Urbanistic General actualizat și respectat.

În 2015, Primăria Municipiului Chișinău anunța că  „a iniţiat procedura de elaborare a proiectului privind reactualizarea Planului Urbanistic General al oraşului Chişinău şi Planului de Amenajare a Teritoriului municipiului Chişinău. Proiectul de decizie în acest sens va fi înaintat spre examinare Consiliului municipal Chişinău, iar CMC va constitui colectivul de anchetă publică pentru consultarea populaţiei în procesul de elaborare şi aprobare a documentaţiei de amenajare a teritoriului şi de urbanism.”

În anul 2023, capitala nu are încă un Plan Urbanistic General actualizat. Totuși, la finalul anului 2022, consilierii municipali au votat șase planuri urbanistice zonale. Decizia a fost însoțită de scandal și certuri între aleșii locali și contestată apoi pe motiv că „niciunul dintre aceste PUZ-uri nu a avut aviz general pozitiv de la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, conform prevederilor legale”.

Pe de altă parte, reprezentanții companiilor de construcție dau asigurări că, cel puțin din punct de vedere legal, toate normele sunt respectate.

Între timp, avem blocuri noi în plină construcție, între complexe locative în derulare, agenți economici avizi de terenuri și spații în care ar putea să mai înghesuie vreo clădire, autorități care strâng din umeri și speranța oamenilor că poate totul va fi bine.

Deși conform standardelor europene, blocurile trebuie să fie pașaportizate și însemnate cu buline de diferite culori, care exprimă gradul de uzură a clădirilor, în orașul Chișinău nicio clădire nu este marcată.