Decizia a fost emisă de judecătorul Petru Harmaniuc, din cadrul Judecătoriei Centru și poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 de zile.

Domnica Manole a devenit cunoscută opiniei publice în anul 2016, când în calitate de judecător al Curții de Apel Chișinău, a anulat o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale (CEC) prin care era interzisă organizarea unui referendum ce ținea de modificarea Constituției pentru a reveni la alegerea președintelui R. Moldova prin vot direct. Hotărârea, pronunțată la 14 aprilie 2016, a fost contestată de CEC la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și anulată în numai o săptămână.

Urmare a acestei decizii președintele CEC de atunci, Iurie Ciocan, cerea Procuraturii Generale și Consiliului Superior al Magistraturii, investigarea acțiunilor judecătoarei. Ulterior, Manole a fost destituită din funcția de judecător, iar pe numele ei a fost pornit un dosar penal, fiind obținut în acest sens acordul CSM-ului de către procurorul general interimar de atunci, Eduard Harunjen.

Pe 4 iulie 2017, după ce a examinat avizul consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cu privire la judecătoarea Curții de Apel Chișinău Domnica Manole, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că aceasta nu este compatibilă cu statutul de judecător și a demis-o din funcție.

Ulterior, la 4 iulie 2019, procurorul de caz, Eugeniu Rurac, a anunțat că renunță la acuzațiile aduse ex-magistratei Domnica Manole, având la bază declarațiile unui martor al apărării și concluziile unor experți.

Ulterior, Manole s-a înscris la concursurile organizate de Parlament, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii pentru desemnarea judecătorilor la Curtea Constituțională. Deși a fost respinsă în toate cele trei concursuri, Domnica Manole a fost numită judecătoare la Curtea Constituțională prin votul Parlamentului din august 2019. La 23 aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în funcția de președintă a Curții Constituționale.

Potrivit hotărârii emise de judecătorul Petru Harmaniuc, în cererea de chemare în judecată depusă de Domnica Manole împotriva Ministerului Justiției, au fost solicitate despăgubiri în sumă de 1.000.000 de lei în calitate de prejudiciu moral, cauzat „prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii și instanțelor de judecată, materializate în tragere ilegală la răspundere penală”.

Totodată, Manole a mai solicitat compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate la examinarea prezentei cauze civile în mărime de 5.000 lei. Astfel, instanța a admis parțial acțiunea și a dispus achitarea prejudiciului moral în mărime de 800.000 lei și 4.500 lei cheltuieli de judecată.

Contactată de AGORA, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, ne-a comunicat că instituția, care a avut statut de intervenient accesoriu în proces, va contestat decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

De cealaltă parte, Ministerul Justiției a transmis într-un răspuns pentru realitatea.md, că „Hotărârea nu este definitivă și irevocabilă, aceasta urmând a fi contestată cu apel în partea cuantumului prejudiciului moral.”

UPDATE - 09/02/23: Într-un comunicat de presă emis de avocata Angela Popil, care a reprezentat interesele președintei Curții Constituționale, Domnica Manole, apărătoarea magistratei a justificat solicitarea privind prejudiciul moral, invocând „linșajul public” și faptul că a fost supusă unei „persecuții fără precedent”. Totodată, avocata a afirmat că nici reprezentantul Ministerului Justiției și nici cel al Procuraturii Generale nu au comunicat instanței de judecată „care este, după părerea instituțiilor pe care le reprezintă, cuantumul compensației care poate fi acceptat, lăsând acest aspect la intima convingere a instanței.”

„Este dreptul Procuraturii Generale și Ministerului Justiției să conteste în ordine de apel Hotărârea Judecătoriei Chișinău sediu Centru din 08.02.2023, iar instanța de apel urmează să dea apreciere temeiniciei și legalității concluziilor reținute de instanța de fond la temelia hotărârii adoptate”, se menționează în comunicat.

De altfel, prejudiciul moral dispus prin această decizie este unul aproape record, după cel acordat ex-deputatului liberal-democrat Pantelei Sandulachi, căruia în 2012, statul i-a achitat cca. 6,2 milioane lei, în baza unei decizii a Curții de Apel Chișinău. Totul a început după ce Pantelei Sandulachi a cerut să îi fie achitate pagube morale şi materiale pentru că fosta guvernare comunistă i-ar fi fabricat două dosare, fiind purtat prin instanţe timp de nouă ani, perioadă în care şi-ar fi pierdut afacerile, potrivit anticorupție.md.

Chiar dacă decizia instanţei nu era irevocabilă, Ministerul Finanţelor a dispus executarea acesteia şi a transferat pe contul bancar al fostului deputat suma de 6250.480 lei moldoveneşti.

Ulterior, Procuratura Generală a contestat la Curtea Supremă de Justiţie decizia Curţii de Apel Chişinău, care lăsa bugetul de stat fără mai bine de 6 milioane de lei. În consecinţă, după mai multe procese de judecată, CSJ a decis ca Sandulachi să primească doar 1.000 de euro, iar restul banilor să-i restituie statului. 

În februarie 2021, dosarul despăgubirilor-record, în care Veaceslav Negruța, fost ministru al Finanțelor și actual secretar general al Președinției, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz de serviciu soldat cu urmări grave, se află, de un an și jumătate, la rejudecare în prima instanță, transmite portalul anticorupție.md.

Potrivit sentinței judecătorești emise la 10 noiembrie 2021 de magistrata Angela Vasilenco din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, au fost anulat sentințele, în latura penală, ale Judecătoriei Rîșcani, Curții de Apel Chișinău și Curții Supreme de Justiție din 29 martie 2016.

Astfel, potrivit aceleiași sentințe, Veaceslav Negruța, actual secretar general al Președinției, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. (b) (abuzul în serviciu). Cu toate acestea, pedeapsa stabilită a fost constatată ca fiind executată. 

„Se constată ca fiind executată, pedeapsa stabilită în privința lui Negruța Veaceslav, prin urmare, ultimul se consideră ca neavând antecedente penale”, se arată în sentință.