Ușurința cu care s-a năruit a ridicat din nou semne de întrebare cu privire la respectarea standardelor de construcție. În anunțul de vânzare consultat de jurnaliștii Hurriyet se preciza că imobilul are o vechime de un an și a fost construit în conformitate cu normele antiseismice.
Pe site-ul său, Is-HAK Construction, care a ridicat blocul, a spus în mod clar că este vorba despre un „proiect din beton armat, în conformitate cu cele mai recente reglementări privind cutremurele, fundație rezistentă la cutremure, beton C-35/40”.
După prăbușirea clădirii, anunțul de vânzare al apartamentelor a fost eliminat de pe site, scrie Hurriyet. De menționat că un apartament în acest bloc, considerat de lux, se vindea cu 2.850.000 de lire turcești, adică 140.000 de euro.
Reacția firmei
Complexul de blocuri, unde o clădire s-a prăbușit în urma seismului.
Publicația Hurriyet
Contactați de jurnaliștii Hurriyet pentru a explica motivul prăbușirii clădirii „construite în conformitate cu cele mai recente reglementări privind cutremurele”, reprezentanții companiei nu au putut oferi un răspuns clar.
„Prăbușirea a fost cauzată de magazinul din blocul A. Ne pare rău. S-a prăbușit o clădire cu un magazin care are o înălțime de șapte metri. Singura noastră consolare este că nimeni nu se afla în bloc în momentul prăbușirii”, a spus un reprezentant al companiei.
Jurnaliștii au mai întrebat dacă înălțimea de 7 metri a magazinului era conformă cu normele antiseismice, dacă magazinul a fost construit cu această înălțime de la bun început sau dacă a fost ridicat la 7 metri ulterior, dar oficialii firmei nu au mai răspuns.
Furie și întrebări despre „taxa pe cutremur”
Jurnalista turcă Asli Aydintasbas a explicat, într-un articol pentru The Washington Post că țara nu a învățat aproape nimic din lecțiile cutremurului din 1999. Mai mult, în ultimii ani a continuat dezvoltarea haotică axată chiar pe industria construcțiilor, unde marile contracte publice sunt acordate frecvent acoliților guvernului
Furie în societate a stârnit și întrebarea privind fondurile de miliarde de dolari strânse de Guvernul Turciei începând cu 1999, în baza așa-zisei „taxe pe cutremur.”
Fondurile ar fi trebuit să finanțeze de asemenea proiecte de consolidare a clădirilor și de pregătire a orașelor pentru a face față mai bine cutremurelor. „Taxa specială de comunicare”, așa cum o numește oficial guvernul, a început să fie percepută în 1999, după cutremurul puternic care a lovit nord-vestul Turciei, provocând 17.000 de morți, scrie BBC.
Dar guvernul nu a explicat niciodată public cum sunt cheltuiți banii, potrivit BBC Turc. „Unde au dispărut toate taxele noastre, colectate din 1999?”, a întrebat într-o discuție cu AFP Celal Deniz, un supraviețuitor.
Presa estimează că cca. 17,5 miliarde de dolari au fost strânse de autorități din 1999 și până în prezent. Banii trebuiau utilizați pentru transformarea urbană și consolidarea locuințelor în caz de cutremur. Anterior, întrebat în 2002 despre destinația acestor bani, Erdogan a refuzat să dea detalii motivând că „nu avem timp să dăm socoteală pentru chestiuni de acest gen”, notează Arab News.
Mai mult, publicația Turkishminute scrie că la 7 februarie, procurorul de stat din Istanbul a inițiat urmărirea penală în cazul a doi jurnaliști care au criticat acțiunile guvernului președintelui Recep Tayip Erdogan. Alte surse indică un număr mai mare de jurnaliști și cetățeni, urmăriți penal.
Printre victimele cutremurului, trei moldoveni
Trei cetățeni ai R. Moldova, o femeie și doi copii ai săi, și-au pierdut viața în cutremurul din Turcia, din 6 februarie. Informațiile sunt anunțate de Ministerul Afacerilor Externe. În total, misiunea diplomatică a luat legătura cu 48 de persoane din lista celor aflați în regiunile afectate.
Responsabilii de la ambasada țării noastre la Ankara continuă eforturile de contactare și comunicare cu cetățenii noștri care locuiesc în cele 10 zone afectate de seism.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.