Demisie pentru președinte
La 3 decembrie 1996, premierul Andrei Sangheli anunța de la tribuna Parlamentului că își prezintă benevol demisia. Se întâmpla după ce la 1 decembrie, speakerul de atunci al Parlamentului, Petru Lucinschi îl învinse pe Snegur în turul doi al prezidențialelor.
„Aș vrea să accentuez că această decizie este un act conștienț din partea fiecărui membru al Guvernului. Am mers la acest pas, reieșind din considerentele de a da posibilitate noului Președinte al R. Moldova să formeze o nouă echipă a executivului.”
Autor: Andrei Sangheli, 3 decembrie 1996 - Parlamentul R. Moldova
Guvernul Sangheli a asigurat interimatul până la 25 ianuarie 1997, când a fost votat și învestit în funcție un nou Guvern condus de Ion Ciubuc.
Demisia lui Ciubuc
La 1 februarie 1999, premierul Ion Ciubuc și-a anunțat demisia, fiind nemulțumit de algoritmul coaliției de guvernare. Potrivit șefului Executivului, acesta a recunoscut că nu poate scoate țara din criza economico-financiară gravă în care se află și a dat vina pe lipsa de susținere din partea Parlamentului.
„Apartenența de partid a actualilor membri ai cabinetului, subordonarea lor partinică și în consecință, lipsa unei elite politice bine conjugate, au condus în mai multe cazuri la plasarea pe plan secundar a calității lor profesionale”
Autor: Ion Ciubuc, prim-ministru al R. Moldova (1997 - 1999)
După demisia lui Ciubuc, la 12 martie 1999, a fost învestit în funcție Guvernul condus de fostul vicepremier și ministru al economiei, Ion Sturza.
Cel mai longeviv premier
În istoria Republicii Moldova, Vasile Tarlev rămâne a fi deținătorul celui mai longeviv mandat de prim-ministru, guvernând țara cu sprijinul președintelui Vladimir Voronin și a majorității parlamentare a PCRM, în perioada anilor 2001 - 2008.
Pierderea alegerilor locale din vara lui 2007, inclusiv a Primăriei Chișinău, precum și performanțele slabe ale executivului în domeniul politicii interne sau externe, au reprezentat, în viziunea analiștilor politici de atunci, principalele motive care au stat la baza demisiei premierului Vasile Tarlev.
Astfel, la data de 19 martie 2008, Vasile Tarlev și-a înaintat demisia din funcție, iar președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a demis întregul cabinet. Guvernul Tarlev a asigurat interimatul până la numirea unui nou guvern, la data de 31 martie 2008, care a fost condus de prim-viceprim-ministra Zinaida Greceanîi.
„Este evident că timpul stabileşte noi imperative faţă de ţară. Voi spune direct, în opinia mea, reieşind din circumstanţele create, stimate domnule preşedinte, a venit timpul unei schimbări în urma căreia va fi asigurată continuitatea, în special, în implementarea proiectelor şi iniţiativelor progresiste lansate de noi. Cu satisfacţie pot menţiona că în toţi aceşti ani am reuşit să atingem rezultate eficiente, inclusiv educarea în cadrul executivului a mai multor conducători responsabili cărora, în opinia mea, le poate fi încredinţată conducerea Guvernului şi nu numai. Acestor persoane trebuie să le fie dată şansa pentru a se promova şi pentru a realiza talentul şi capacităţile lor. Din aceste considerente, stimate domnule preşedinte, rog să-mi acceptaţi demisia”
Autor: Vasile Tarlev, premier al R. Moldova (2001 - 2008), 19 martie 2008
Astfel, la data de 19 martie 2008, Vasile Tarlev și-a înaintat demisia din funcție, iar președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a demis întregul cabinet. Guvernul Tarlev a asigurat interimatul până la numirea unui nou guvern, la data de 31 martie 2008, care a fost condus de prim-viceprim-ministra Zinaida Greceanîi.
Scandalul diplomei
Un alt prim-ministru care și-a anunțat demisia din proprie inițiativă este Chiril Gaburici, care a condus Guvernul R. Moldova în perioada 18 februarie 2015 - 30 iulie 2015. Încă de la începutul activității sale, o investigație jurnalistică a pus la îndoială autenticitatea diplomei de studii superioare a premierului, ceea ce a dus la apariția unui scandal de proporții.
De altfel, acesta a fost și unul din motivele invocate de premierul Chiril Gaburici atunci când a anunțat, la 12 iunie 2015, demisia din funcția de șef al Guvernului. De altfel, acest lucru s-a întâmplat la o zi după ce a fost audiat de procurori într-un dosar penal deschis pe marginea diplomei sale.
„Vreau să fac astăzi un anunț fără precedent în R. Moldova. Vreau să-mi anunța demisia. Consider că odată cu aceasta nu va exista suspiciunea că ancheta sau tot ce s-a întâmplat s-a desfășurat corect, transparent și subiectul diplomei mele, de fapt lipsit de importanță obiectivă în contextul situației economice actuale din R. Moldova va fi scos de pe ordinea de zi. (...) Îmi doresc ca la baza noului sistem de guvernare să fie pusă lupta cu corupția și continuarea investigațiilor din sistemul bancar. Sper ca demisia mea va însemna apariția unei noi majorități parlamentare”, declara atunci Gaburici.”
Autor: Chiril Gaburici, premier al R. Moldova (2015), 12 iunie 2015
La 30 iulie 2015, la conducerea Guvernului a venit liberal-democratul Valeriu Streleț, a cărui Guvern a condus țara până la 29 octombrie 2015, când a fost demis prin moțiune de cenzură.
Premierul care a provocat anticipatele
Un alt caz în care premierul și-a anunțat demisia din proprie inițiativă a avut loc la 23 decembrie 2020, fiind vorba de Ion Chicu. În anunțul pe care l-a făcut, premierul menționa că scopul demisiei sale este declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.
De altfel, demisia Guvernului a avut loc la doar o zi înainte ca președinta Maia Sandu să preia mandatul de la predecesorul ei, Igor Dodon.
„Este absolut necesar să mergem în continuare pe obiectivul major - dizolvarea Parlamentului. După cum ştiţi, există două căi, una dintre care este demisia Guvernului, ceea ce şi voi face pe parcursul zilei de astăzi.”
Autor: Ion Chicu, premier al R. Moldova (2019 - 2020), 23 decembrie 2020
După demisia acestuia, Republica Moldova a fost condusă de un Guvern interimar, în fruntea căruia s-a aflat ministrul afacerilor externe și integrării europene, Aureliu Ciocoi, până la 6 august 2021.
Lipsa sprijinului politic
Un alt motiv al demisiei prim-miniștrilor este și lipsa sprijinului politic pentru unele acțiuni. De altfel, acesta a fost și una din cauzele invocate de prim-ministra Natalia Gavrilița în declarația din 10 februarie 2023, în care și-a anunțat demisia din funcție.
„Dacă Guvernul ar fi avut acasă aceeași susținere și încredere pe care am simțit-o de la partenerii noștri europeni, am fi reușit să avansăm mai mult și mai repede. Dragi cetățeni, după un an și jumătate în fruntea acestui Guvern a venit timpul să anunț demisia mea din această funcție.”
Autor: Natalia Gavrilița, prim-ministră a R. Moldova (2021 - 2023), 10 februarie 2023
Guvernul condus de Natalia Gavrilița a fost învestit în funcție la 6 august 2021, fiind susținut de 63 de deputați PAS din Parlamentul de legislatura a XI-a, format în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.