În luna ianuarie 2023, preţurile medii de consum au crescut cu aproximativ 0,5%, faţă de luna decembrie 2022. În comparație cu aceeași lună a anului 2022, creșterile sunt și mai mari, fiind estimate în jur de 2,8%, potrivit Biroului Național de Statistică.

Aceste majorări au fost cauzate de creșterea prețurilor la produsele alimentare - cu 1,1%, și cu 0,5% la mărfurile nealimentare. Ultima categorie include - confecții, încălțăminte, medicamente, materiale de construcție, combustibili și carburanți.  

Totodată, gradul cel mai mare asupra creșterii prețurilor medii de consum îl deține încălzirea centralizată (0,41%), urmat de gazele naturale în rețea (0,35%). Grupul de servicii cu cea mai mică influență este energia electrică (-0,97). 

În luna ianuarie 2023, față de decembrie 2022, prețul la benzină este de 3,1% ori mai mare, iar cel la motorină – cu 2,7%. Materiale de construcție au prețuri cu 0,7% mai ridicate.

Prețurile medii la serviciile prestate populației s-au diminuat cu 0,7%, în comparație cu luna decembrie. Tarifele pentru serviciile de furnizare a energiei electrice s-au redus cu 33,6%. În schimb, creșteri mai importante a prețurilor au fost înregistrate la tarifele reglementate pentru furnizarea energiei termice - cu 41,4%.

În ultimele 12 luni, prețurile medii de consum, au crescut cu 27,3%. Cu toate acestea, rata anuală a inflației în ianuarie 2023 s-a micșorat cu 2,9 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în decembrie 2022.

În Republica Moldova inflația în luna ianuarie 2023, față de luna decembrie 2022 a crescut cu 0,5%. Această majorare este sub nivelul inflației înregistrate în Turcia (6,7%), Germania (1,0%), Islanda (0,9%), Estonia, Austria și Ucraina (0,8%). Însă, depășește nivelul inflației marcate în Franța (0,4%), Slovenia și Italia (0,2%), Belgia (0,1%), Spania și Portugalia (-0,3%).

Precizăm că, inflația măsoară cât de mult s-a scumpit un grup de bunuri și servicii într-o anumită perioadă, de obicei un an.

Studiile realizate de economiști arată că, în prezent, o inflație scăzută, stabilă și, cel mai important, previzibilă, ar fi benefică pentru o economie. În acest fel, ar fi mai ușor să fie gestionate contractele de ajustare a prețurilor și ratele dobânzilor. Mai mult decât atât, previziunea că prețurile pot fi mai mari în viitor ar stimula consumatorii să facă achiziții mai devreme, iar activitatea economică este menținută activă.

În schimb, episoadele de lungă durată de inflație ridicată ar fi rezultatul unei politici monetare laxe. Dacă masa monetară crește prea mult, în raport cu dimensiunea unei economii, valoarea unitară a monedei scade. Astfel, puterea de cumpărare a acesteia scade și prețurile cresc, potrivit Fondului Internațional Monetar.

Inflația globală ar urma să scadă de la 8,8% la 6,6% în 2023 și la 4,3% în 2024. Chiar și în acest ritm va fi peste nivelurile de dinaintea pandemiei, când era de aproximativ 3,5%.