SUA și Canada au anunțat doborârea unui nou „obiect zburător neidentificat” în timp ce China se pregătește să facă același lucru. În Turcia, justiția a pornit pe urmele constructorilor, în timp ce pe frontul războiului din Ucraina, situația continuă să devină tot mai complicată.

Iată rezumatul ediției:

Un subiect aparte în presa internațională din ultimele două zile l-au reprezentat „obiectele zburătoare neidentificate”, depistate atât în SUA, Canada cât și în China. Totul, după ce la 4 februarie SUA au doborât un balon chinez de spionaj. 

Între timp, Turcia anunță acțiuni în justiție împotriva constructorilor, pe fundalul unei nemulțumiri populare nu doar față de ei, ci și față de autoritățile statului, care au intervenit lent și ineficient în primele zile de după cutremur.

Numărul record de morți în rândul soldaților ruși în Ucraina, indică potrivit oficialilor de la Kiev faptul că o nouă ofensivă a început în estul țării. Cererile pentru avioane de luptă și încercările de creștere a ritmului livrărilor de tancuri, nu încetinesc.

Forțele aeriene americane și canadiene au derulat o operațiune comună duminică, 12 februarie, în urma căruia au doborât un „obiect neidentificat”, a anunțat premierul Canadei, Justin Trudeau. Este al doilea incident, după cel de sâmbătă. Cum incidentul vine la puțin timp după doborârea unui balon chinezesc de spionaj, există mari suspiciuni că ar putea fi vorba de noi încercări de spionaj, deși echipele de căutare nu au găsit încă „OZN-ul” doborât.

The Washington Post scrie că e vorba de un al patrulea „obiect aerian” doborât și citează Departamentul Apărării care a afirmat că nu reprezenta pericol militar. Decizia de doborâre a acestuia a fost luată din cauza riscurilor prezentate pentru traficul aerian civil din zonă.

Cel mai probabil, cele două „obiecte aeriene” sunt baloane, după cum suține liderul majorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer. Schumer a declarat duminică pentru ABC că Beijingul a folosit probabil un „echipaj de baloane" care „a fost probabil peste tot în lume", notează BBC.

Tot duminică, autoritățile chineze au anunțat că au identificat un alt „obiect neidentificat”, similar cu cele doborâte în America de Nord, care se afla deasupra unei baze navale. Cazul a fost semnalat de cotidianul Partidului Comunist Chinez, The Global Times, citat de SkyNews.

Bilanțul victimelor cutremurului din Turcia și Siria a depășit deja cifra de 34.000 de morți, în condițiile în care temperaturile scăzute dar și acțiunile de jaf din orașele distruse, îngreunează eforturile de salvare. Totodată, justiția turcă a inițiat investigații pe numele mai multor arhitecți, ingineri și constructori în legătură cu clădirile care s-au dărâmat în urma seismului, menționează Reuters.

The Economist analizează principala cauză a numărului mare de victime, care este în construcțiile cu probleme, făcute cu nerespectarea legislației, destul de dure și exigente în ce privește normele pentru protecția în caz de cutremur. De multe ori, lipsa oțelului armat în fundația clădirilor a și permis căderea acestora.

„Cu toate acestea, cea mai mare cauză a deceselor ar putea fi standardele de construcție necorespunzătoare, corupția și politicile proaste. Toate acestea fac parte din modelul economic al Turciei, care este alimentat de construcții și de căutarea de rente. Guvernul lui Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, poartă o mare parte din vină, spun analiștii. Dar la fel și predecesorii săi, precum și municipalitățile (unele conduse de opoziție), dezvoltatorii și planificatorii", notează The Economist.

Aflat în fața unor alegeri, președintele turc Recep Tayip Erdogan urmează să se confrunte cu cel mai dificil scrutin din cariera sa politică dar și istoria Turciei, din moment ce în 2023 este aniversat centenarul Republicii Turcia, fondată de Mustafa Kemal Ataturk. Șansele de realegere ale lui Erdogan sunt cel puțin modeste, având în vedere „amnistiile imobiliare” care au permis intrarea în legalitate a clădirilor cu probleme, relațiile dintre guvern și constructori dar și întrebările privind destinația fondurilor adunate din „taxa pe cutremur”, se arată într-o analiză a The Times.

În ultima săptămână, oficialii ucraineni anunță că numărul pierderilor Rusiei pe frontul din Ucraina a atins proporții record, după asalturi eșuate în zona Vuhledar, bătăliile din Bahmut și ofensiva spre Kremina. 

Astfel, în total, în ultima săptămână Rusia ar fi pierdut pe frontul din Ucraina aproape 6.500 de militari, 60 de tancuri, 137 de blindate de luptă, 61 de sisteme de artilerie, 5 lansatoare multiple de rachete MLRS, 7 sisteme antiaeriene, 2 avioane și 1 elicopter, notează Kyiv Independent.

De altfel, trupele ruse încep să atace din mai multe direcții, inclusiv în zona orașului Zaporojie, multe dintre încercările acestora fiind respinse. Asta deși, armata rusă susține că a avansat 2 km în patru zile de luptă, de-a lungul liniei frontului, transmite The Guardian.

În context, The New York Times scrie despre Legiunea Rusiei Libere care este o unitate militară ucraineană formată în întregime din ruși care se luptă și își ucid proprii compatrioți. Soldații ruși au declarat că, înainte de a se alătura unității, au fost supuși unei verificări amănunțite a antecedentelor, care a inclus teste poligraf. Spionii ruși au încercat în mod repetat să se infiltreze în Legiune, a declarat un purtător de cuvânt al serviciului de informații militare din Ucraina.