Rusia încearcă să divizeze populația R. Moldova, afirmă secretarul general adjunct al NATO și mai mulți experți
Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană susține că Rusia încearcă să divizeze populația R. Moldova „care este deja divizată”. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței de Securitate de la Munich., fiind confirmate de mai mulți experți, care însă transmit că situația din R. Moldova este în continuare una complicată.
13 februarie 2023, 19:33 ・ Cristian Bolotnicov
„Astăzi, Rusia nu are suficiente forțe pentru a trece prin Transnistria și să încercuiască Ucraina din spate – acesta e planul, care încă e acolo, apoi să ia Odesa și să facă acel coridor terestru. Noi nu vedem ca Rusia să aibă forțe să facă acest lucru. Dar ceea ce încearcă ei să facă este să descurajeze vectorul proeuropean al Republicii Moldova. Ei încearcă să submineze autoritatea președintei Maia Sandu. Ei încearcă să divizeze populația, care deja este divizată. Rusia nu are nici intenția și nici capacitatea să înceapă un război împotriva NATO, ea are suficiente probleme în Ucraina, iar noi trebuie să ajutăm Ucraina ca să le creăm lor (rușilor –n.n.) cât mai multe probleme. Noi trebuie să fim foarte conștienți și să evităm riscul escaladării”, a declarat oficialul NATO.”
Autor: Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO
Goșu: Moldova e țintă de mulți ani
Într-un interviu pentru publicația spotmedia.ro, analistul politic Armand Goșu a afirmat că pentru Rusia, R. Moldova este de mai mulți ani o țintă.
„Moldova e țintă de mulți ani, nu doar de la 24 februarie. Cu atât mai mult, astăzi, în vreme de război pentru că pare ușor de destabilizat și astfel de deschis un nou front de luptă împotriva Ucrainei. Ceea ce ar putea salva campania Rusiei din 2023.”
Autor: Armand Goșu, analist politic
În opinia acestuia, pentru a evita un astfel de scenariu, Occidentul trebuie să rămână implicat în Moldova. Mai ales România, pentru că ea are acolo influență reală și poate împiedica Rusia să deraieze trenul moldovenesc de pe șinele care o duc spre Occident, spre UE.
Totodată, în opinia lui Armand Goșu, formarea guvernului Dorin Recean reprezintă „un prim pas în direcția consolidării rezilienței”.
„El a fost consilier prezidențial pe probleme de securitate al Maiei Sandu, are expertiză bună în domeniul acesta și contacte prin cancelariile occidentale. Și, din câte îmi amintesc, a avut contacte bune cu Bucureștiul pe vremea când era ministru de Interne la Chișinău, în guvernele Filat și Leancă. Faptul că România a salutat nominalizarea sa, ceea ce eu n-am mai întâlnit în practica diplomatică, pare să confirme relațiile bune și susținerea pe care le-ar putea găsi la București și în viitor.”
Autor: Armand Goșu, analist politic
Mai mult, profesorul universitar susține că în cazul unei eventuale destabilizări a situației din R. Moldova „România nu trebuie să stea cu mâinile în sân”
„Ucraina nu are nevoie de un nou front de luptă cu Rusia. De 30 de ani Republica Moldova este cel mai important proiect de politică externă al României. Nu avem voie să-l ratăm”, precizează Goșu.
Fost ministru al apărării: O situație foarte periculoasă
Ex-ministrul apărării, Anatol Șalaru afirmă că încercările de destabilizare prin intermediul protestelor în masă ar urma să înceapă în primăvară.
„Este știut că de la începerea lunii martie sau chiar de săptămâna viitoare vor demara acțiunile de protest în Chișinău, cu ajutorul celor din Transnistria, cu ajutorul extremiștilor din autonomia găgăuză, coloana a cincea, și cu specialiști militari din diferite țări care vor veni sau deja au ajuns în Republica Moldova”, a menționat Șalaru în cadrul unui interviu pentru Euronews România.
Potrivit lui Șalaru, ar urma să se încerce prin intermediul protestelor masive, care ar urma să aibă loc în centrul Chișinăului și „să paralizeze orașul, să se folosească de această debandadă, de acest haos, și să pună mâna pe instituțiile de putere din Chișinău, președinție, Guvern, Parlament.”
Potrivit analistului Ion Tăbîrță, noutatea adusă de discursul Maiei Sandu este „că vedem implicarea directă a actorilor din exterior.”
„Federația Rusă a încercat anul trecut să destabilizeze, să schimbe puterea politică de la Chișinău, prin intermediul actorilor săi de influență de aici de pe loc, când acest plan a eșuat, a hotărât să implice aceste grupări de diversioniști care sub conducerea acestora, actori locali de aici, să răstoarne puterea politică și orânduirea constituțională în R. Moldova”, a menționat analistul în cadrul unei intervenții pentru presa română.
Reacția României la discursul Maiei Sandu
Președintele Camerei Deputaților a Parlamentului României, Marcel Ciolacu se numără printre primii politicieni români care au reacționat la afirmațiile Maiei Sandu privind planurile de destabilizare ale R. Moldova. Într-un mesaj publicat pe Twitter, Marcel Ciolacu s-a declarat „profund îngrijorat”.
„Profund îngrijorat de informațiile comunicate de președinta Maia Sandu cu privire la încercările Rusiei de a destabiliza Republica Moldova. România & UE susțin pe deplin continuarea parcursului democratic & european al RM. Suntem uniți pentru democrație!”
Autor: Marcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților a Parlamentului României
Cu o reacție a venit și eurodeputatul român Eugen Tomac, care a cerut președintelui român, Klaus Iohannis să convoace Consiliul Suprem de Apărare al țării (CSAT) și să „sporească sprijinul acordat pe toate palierele R. Moldova”.
Precizăm că, la 13 februarie, președinta Maia Sandu a făcut declarații de presă în contextul mesajelor privind securitatea din regiune. Șefa statului a făcut referire la planul Kremlinului de destabilizare a situației anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la reuniunea Consiliului European din 9 februarie.
Potrivit Maiei Sandu, planul presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiuni cu caracter violent. De exemplu, în documentele transmise de partea ucraineană se conțin instrucțiuni privind intrarea în R. Moldova pentru cetățeni din Rusia, Belarus, Serbia și Muntenegru. Președinta dă asigurări că instituțiile statului lucrează la prevenirea provocărilor și țin situația sub control.