Peste 40 de țări se întrunesc la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta despre noi ajutoare militare pentru Ucraina. Siria permite redeschiderea a două puncte de trecere a frontierei pentru ajutoarele internaționale, iar în Israel, lupta pentru reformarea justiției continuă.

Iată rezumatul ediției:

Presa internațională va urmări astăzi cu atenție întrunirea în formatul Ramstein de la sediul NATO, acolo unde Ucraina urmează să ceară urgentarea livrărilor de tancuri și armament greu, dar și să reitereze solicitarea a de a primi avioane de luptă., în condițiile în care armata rusă a preluat inițiativa în unele sectoare ale frontului.

Siria permite redeschiderea a două puncte de trecere a frontierei pentru a permite ajutoarelor internaționale să intre și în zonele controlate de rebeli, aproape ignorate până acum, deși au înregistrat mai multe victime în urma cutremurului.

Guvernul de extremă-dreapta al Israelului, condus de Benjamin Netanyahu continuă să insiste pe planul de reformă a justiției care a scos în stradă sute de mii de oameni.

În cadrul conferinței de luni, 13 februarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat de înțeles că ofensiva Rusiei pe frontul din Ucraina a început deja, iar asta atenționează asupra unei probleme importante. Mai exact, șeful alianței nord-atlantice a recunoscut că Ucraina consumă mai multă muniție decât țările alianței pot produce și livra în acest moment, scrie Politico.

„Este în mod clar o cursă a logisticii. Capacități cheie precum muniția, combustibilul și piesele de schimb trebuie să ajungă în Ucraina înainte ca Rusia să poată prelua inițiativa pe câmpul de luptă”, a menționat Stoltenberg.

Situația a fost recunoscută și de fostul comandant al armatei SUA în Europa, Ben Hodges, care a spus că stocurile de muniție se epuizează într-un ritm rapid, în ciuda țintelor stabilite anterior de NATO. 

The Washington Post scrie că în interiorul aliaților există disensiuni în ce privește direcțiile în care Ucraina ar trebui să folosească armele primite. În special este vorba de SUA, care a recomandat în mai multe rânduri, ca trupele ucrainene să se retragă din Bahmut, oraș simbol al rezistenței din Donbas, pentru a putea lansa o contraofensivă.

În ajunul întâlnirii de la Bruxelles, generalul de rang înalt al Ucrainei și cel mai înalt comandant al armatei americane din Europa au discutat despre ajutorul și instruirea militară într-o conversație telefonică. Ucraina spune că are nevoie de avioane de luptă și de rachete cu rază lungă de acțiune.

Stoltenberg a declarat că se așteaptă ca problema avioanelor să fie discutată, dar că Ucraina are nevoie acum de sprijin pe teren.

De altfel, tot Politico notează și despre încercările eșuate ale Rusiei de ocupa orașul Vuhledar din regiunea Donețk, care s-au soldat cu un eșec răsunător și pierderea a „aproape o întreagă brigadă de elită”.

La distanță de o săptămână de la producerea cutremurului care a lăsat un bilanț care se apropie 40.000 de morți, președintele sirian, Bashar al-Assad a acceptat deschiderea a două puncte de trecere a frontierei cu Turcia, pentru a permite intrare în țară și în zonele ocupate de opoziție a ajutoarelor umanitare.

The New York Times precizează că decizia care ar permite ca ajutorul să fie livrat timp de trei luni, a fost prima dată când al-Assad a cooperat pentru a deschide teritoriile controlate de opoziție pentru o astfel de asistență de la începutul războiului civil din Siria, în 2011.

De altfel, Siria a fost cumva neglijată în eforturile de salvare. ONU a precizat că în Turcia se aflau peste 130 de echipe internaționale, cu câini de căutare, și doar opt în Siria. Printre cele mai necesare articole în Siria, potrivit agenției, se numără utilaje grele, combustibil și piese mecanice pentru ambulanțe și camioane.

Chiar și așa, ajutoarele ar putea să nu ajungă în toate zonele. Al-Arabiya informează despre regiunea controlată gruparea extremistă Hayat Tahir al-Sham, care a anunțat că nu va permite intrarea ajutoarelor dinspre zonele guvernamentale.

Având în vedere situația dezastruoasă din Siria, dar și posibila apariție a unui nou val de refugiați, Turcia a anunțat că nu va permite intrarea acestora în țară. Anunțul a fost făcut de ministrul afacerilor externe al Turciei, Mevlut Cavusoglu, care a precizat că punctele de trecere a frontierei deschise sunt destinate strict ajutoarelor umanitare, transmite Reuters.

Începutul săptămânii curente a fost un nou prilej pentru zeci de mii de israelieni să iasă în stradă și să protesteze în fața Parlamentului, care se află în proces de dezbatere a controversatei reforme judiciare. În întreaga țară, peste 300.000 de protestatari au cerut și de această dată retragerea proiectelor de legi, care dacă vor fi adoptate vor tăia drastic cin independența sistemului judiciar și reduce la minim atribuțiile Curții Supreme de Justiție, scrie The Jerusalem Post.

Chiar și așa, guvernul condus de Benjamin Netanyahu (ales după cinci runde de alegeri anticipate consecutive), sprijinit de o coaliție de extremă-dreapta, a decis să meargă înainte. Astfel, controversata legislație ar urma ca în scurt timp să ajungă să fie dezbătută în plenul Parlamentului. Premierul i-a acuzat pe demonstranți și opoziție că ar încerca să instaureze anarhia în țară, potrivit AP.

The Wall Street Journal notează că susținătorii reformei judiciare propuse de Netanyahu (aflat sub investigație pentru corupție) afirmă că magistrații instanței supreme ar avea prea multă putere nefiind aleși dar numiți, că ar fi „controlați de stânga” și că ar anula legi adoptate de o majoritate parlamentară care reprezintă cetățenii.

Reforma a fost dur criticată de reprezentanții marilor companii, în special din domeniul tehnologic, care au avertizat asupra faptului că țara ar urma să fie privită negativ de investitori.