Comisia Europeană, acuzată de netransparență. Acordurile de cumpărare a vaccinurilor Pfizer continuă să rămână secrete

În perioada pandemiei au fost semnate mai multe contracte dintre Pfizer și Comisia Europeană pentru vaccinul împotriva COVID-19. Ultima înțelegere a inclus 1,8 miliarde de doze, la un preț mult mai mare decât cel stabilit anterior, iar Comisia a fost criticată pentru sumele ridicate negociate pentru vaccinurile anti-COVID. Mai mult decât atât, nicio informație despre înțelegeri nu a fost făcută publică.

Această atitudine a determinat publicația The New York Times să dea în judecată Comisia Europeană. Corespondența dintre președinta instituției, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, a rămas secretă. Însă, mesajele ar putea dezvălui informații importante despre acordurile de cumpărare a dozelor de vaccin COVID-19, în valoare de aproximativ 36 de miliarde de dolari.

Cazul a fost depus la 25 ianuarie și publicat luni în registrul public al Curții Europene de Justiție. Atât The New York Times, cât și Comisia Europeană au refuzat să comenteze situația.

Într-o declarație, publicația americană a precizat că ei mențin un dosar activ în ceea ce privește facilitarea accesului la informația de interes public.

„Confruntările” au început în momentul în care jurnalistului Alexander Fanta, de la portalul netzpolitik.org, i-a fost refuzată solicitarea de informații.

Situația a fost urmată de un alt refuz pentru cotidianul german Bild. Această instituție media, drept consecință, a inițiat o serie de procese împotriva Comisiei Europene, solicitând divulgarea documentelor legate de negocierile pentru cumpărarea vaccinurilor COVID-19, produse de Pfizer/BioNTech și AstraZeneca.

Pe de o parte, după o căutare „amănunțită” Comisia Europeană a susținut, inițial, că nu ar fi identificat nicio conversație între von der Leyen și Albert Bourla. Iar ancheta mediatorului UE a constatat că cercetarea efectuată de funcționarii Comisiei pentru a găsi conversațiile s-a limitat la o verificare a documentelor interne. Loc în care nu au fost stocate textele Ursulei von der Leyen.

Mai mult decât atât, comisarul UE pentru valori și transparență, Věra Jourová, a afirmat că există posibilitatea ca mesajele să fi fost șterse, din cauza „caracterului lor efemer și de scurtă durată”. Afirmații făcute în contextul în care arhivarea mesajelor importante este prevăzută de legislația UE, scrie The Guardian.

Kathleen Van Brempt, eurodeputata care prezidează comisia specială a Parlamentului European pentru COVID-19, a descris răspunsul Comisiei ca fiind inacceptabil.

Pe de altă parte, Bild a obținut unele documente legate de negocieri, inclusiv corespondența de pe e-mail, începând din iunie 2020. Însă nicio informație din discuțiile anterioare dintre von der Leyen cu Bourla, directorul general al Pfizer, nu a reușit să fie descoperită, scrie POLITICO.

În același timp, Ombudsmanului European, Emily O'Reilly, a constatat că cererea de a face publice informațiile nici nu ar fi ajuns biroului personal al președintelui.

În decizia emisă, Emily O'Reilly critică consilierii lui von der Leyen pentru modul în care au gestionat cererile de publicare a mesajelor din timpul negocierilor și privind achiziționarea de vaccinuri. Ombudsmanului a declarat că respectivul comportamentul al Comisiei a fost departe de nivelurile de transparență cerute de legislația UE.

Comisia Europeană a fost instruită cum ar trebui să efectueze o investigație și cercetare pentru a găsi mesajele. Existența acestora a fost menționată pentru prima dată într-un interviu von der Leyen despre „diplomația personală” acordat ziarului The New York Times.

În 2021, când situația pandemică se agrava, iar nevoia de a obține doze de vaccin creștea, timp de o lună au fost purtate discuții constante dintre von der Leyen și directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla. Drept urmare, a fost semnat un contract pentru 900 de milioane de doze, cantitate care ar asigura necesitatea până în 2023. 

De asemenea, contractul ar permite Uniunii Europene să revândă sau să doneze vaccinurile partenerilor, prin urmare era nevoie de o cantitate mare. Scopul acestei opțiuni ar fi fost să faciliteze posibilitatea UE de „a ajuta țările mai sărace”. 

Aceste discuții și înțelegeri au venit cu nevoia companiilor furnizoare de a crește capacitatea de producție. Prin urmare, au fost observate demersurile directorul comercial de la BioNTech, Sean Marett, pentru obținerea aprobării de reglementare pentru o fabrică nou achiziționată în Germania. Însă, până la sfârșitul lunii martie 2021, când fabrica a obținut autorizația, aceasta produsese deja 11 milioane de doze, care au fost direcționate către UE odată ce au primit „undă verde”, potrivit unei investigații The New York Times.

Criticile aduse în 2021 imunizării cu prima doză de vaccin oscilau în jurul incapacității Uniunii Europene de a se proteja în cazul în care ar apărea probleme cu vaccinul sau cu producția acestuia și că miza ar fi obținerea vaccinului, nu și siguranța cetățenilor.

Însă, pe de altă parte, analiștii califică demersul președintei Comisiei Europene, drept o încercare  de a remedia greșelile trecutului și de a oferi ajutor țărilor slab dezvoltate.

În perioada în care Ursula von der Leyen deținea funcția de ministru german al apărării, a fost implicată într-un scandal similar la scurt timp după ce a părăsit Berlinul pentru Bruxelles în 2019, scrie The Guardian. 

Înainte de o anchetă inițiată de Parlamentul german, conținutul informațional din telefoanele de serviciu a fost distrus. Acesta, însă, ar fi conținut conversații despre contractele guvernamentale semnate. Motivul invocat pentru pierderea mesajelor a fost „o greșeală neintenționată”.

Totuși, comisia a investigat dacă au fost acordate contracte de apărare profitabile unor consultanți externi, fără supraveghere și dacă în spatele acestor afaceri se aflau conexiuni personale.

Von der Leyen a recunoscut în 2018 în fața parlamentului german că „neglijența unor funcționari" a dus la greșeli în perioada în care a lucrat în minister. Ulterior, aceasta a fost scutită de acuzații. 

Eurodeputata Sophie in't Veld, susține că, sub conducerea lui von der Leyen, Comisia a devenit mai puțin transparentă în privința deciziilor luate și a cerut Parlamentului European să o tragă la răspundere, scrie The Guardian.