Chiar în ziua în care în Ucraina a început războiul, Comisia Situații Excepționale a dispus ca persoanele de naționalitate ucraineană poată traversa frontiera Republicii Moldova în regim simplificat. Astfel, ucrainenii nu mai erau obligați să prezinte la punctul de trecere pașaportul, ci putea intra în țara noastră și cu buletinul.

În cadrul aceluiași document se notează că nu se consideră trecere ilegală a frontierei de stat pe segmentul moldo-ucrainean a cetăţenilor ucraineni şi a cetăţenilor Republicii Moldova, cu actele de identitate valabile, prin alte locuri decât prin punctele de trecere a frontierei de stat, cu condiţia că activitatea punctelor de trecere a frontierei de stat este sistată şi aceştia imediat după ce vor traversa frontiera se vor adresa la subdiviziunile Poliţiei de Frontieră sau ale Biroului migraţie pentru a obține autorizațiile de intrare în țara noastră.

Tot atunci a fost autorizată recerea mijloacelor de transport pe sensul de intrare în Republica Moldova din Ucraina, fără prezentarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (carte verde), cu condiţia procurării acesteia în termen de 24 de ore.

Autoritățile au decis să aloce din rezervele de stat produse alimentare în sumă de 1.804.000 lei, iar din rezervele de mobilizare bunuri materiale în sumă de 2.275.000 mii lei, iar pentru completarea rezervelor de stat şi de mobilizare.

Pentru asigurarea accesului solicitanţilor de azil pe teritoriul Republicii Moldova, autoritățile au decis că aceștia vor fi preluați și cazați în locuri special amenajate.

De asemenea au fost interzise concediile de odihnă, neplătite şi suplimentare neplătite funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Structurile teritoriale de asistenţă socială au fost obligate să desemneze asistenţii sociali comunitari şi lucrătorii sociali, pentru a oferi servicii de asistenţă umanitară pentru refugiaţi la Centrele provizorii pentru gestionarea fluxului de străini. Totodată, autorităţile publice locale, instituţiile publice, companiile cu capital de stat şi organizaţiile sindicale au fost obligate să creeze Centre de plasament temporar pentru refugiaţi.

Pe 27 februarie prin decizia Comisiei Situații Excepționale a fost creat Centrul Unic de Gestionare a Crizei, care avea menirea de a coordona situația legată de fluxul de refugiați din Ucraina. 

De asemenea, a fost interzis exportul de porumb și a fost instituit un control mai riguros în ceea ce ține de exporturi.

Pe 4 martie spațiul aerian al Republicii Moldova a fost închis pe perioada stării de urgență, în scopul asigurării siguranței și securității aviației civile.

În dispoziția din 5 martie s-a hotărât crearea Comisiilor pentru Situații Excepționale ale Autorităților Administrației Publice Locale, la nivelul al doilea, care să activeze, în mod obligatoriu, pe întreaga durată a stării de urgență. Acestea trebuiau să se întrunească în termen de cel mult 24 ore de la fiecare ședință a Comisiei pentru Situații Excepționale pentru a adoptă măsuri pentru asigurarea implementării deciziilor CSE.

Pentru o mai bună gestionare a fluxului de refugiați și pentru a facilita implicarea partenerilor externi, pe durata stării de urgență a fost instituită o procedura simplificată de import a ajutoarelor umanitare destinate gestionării fluxului de refugiați.

Pe 21 aprilie 2022, starea de urgență a fost prelungită cu încă 60 de zile. Decizia a fost aprobată la ședința din 21 aprilie a Parlamentului. „Pentru” au votat 55 de deputați, în mare parte cei din majoritatea parlamentară. 

Pe 30 mai, CSE a decis că refugiații cu vârsta de până la 18 ani să beneficieze de servicii medicale incluse in Programul unic al Asigurării Obligatorii de asistență medicală. Cheltuielile suportate de prestatorii de servicii medicale urmau să fie achitate din mijloacele speciale transferate de UNICEF.

Pe 23 iunie Starea de urgență pe teritoriul Republicii Moldova a fost prelungită cu încă 45 de zile. Decizia a fost luată în cadrul ședinței plenare din 23 iunie. Pentru această decizie au votat 59 de deputați din fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate. Partidul Șor și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor nu au susținut proiectul.

Pe 28 iunie CSE a decis să aloce din fondul de intervenție al Guvernului 1.080.800 lei în calitate de spor de compensare pentru munca prestată în condiții de risc sporit pentru sănătate, în lunile aprilie-iunie 2022, angajaților structurilor teritoriale de asistență socială antrenate direct în procesul de gestionare a fluxului migrațional de refugiați.

Totodată, au fost alocate 3.567.300 lei către autoritățile publice locale de nivelul al doilea pentru întreținerea centrelor de plasament temporar pentru refugiați instituite de autoritățile publice locale de nivelul al doilea.

Prin Decizia din 8 august 2022, Comisia Situații Excepționale a dispus ca cetățenii ucraineni să beneficieze de servicii de dializă.

Pe 7 octombrie 2022, CSE a aprobat eliberarea imediată, către S.A.Termoelectrica ca cantității de 8.000 de tone de păcură din rezervele de stat. Păcura urma să fie utilizată pentru producerea energiei electrice și energiei termice.

Pe 13 octombrie Comisia Situații Excepționale s-a convocat în ședință. Principalul subiect al discuțiilor l-a constituit situația asigurării R. Moldova cu gaze naturale.

În cadrul ședinței din 19 octombrie, CSE a decis să aloce 1050 milioane de lei pentru majorarea capitalului social al S.A. Energocom. Tot atunci a fost declarată, din nou, stare de urgență.

Pe 30 noiembrie Comisia pentru Situații Excepționale a actualizat unele prevederi ale Regulamentului de atribuire a categoriilor de vulnerabilitate energetică.

Potrivit Dispoziției CSE, în cazul consumatorilor care au declarat venituri de cel puțin trei ori mai mari decât veniturile cunoscute în sistemele și resursele informaționale de stat, pentru calculul vulnerabilității energetice se va utiliza venitul cunoscut în resursele de stat.

În cazul gospodăriilor casnice, pentru care consumul de gaze dintr-o anumită lună este mai mic sau egal cu 2 m3, pentru calculul vulnerabilității energetice se va utiliza valoarea echivalentă cu jumătate din plafonul eligibil pentru calculul cheltuielilor gospodăriei casnice în luna respectivă.

Pentru consumatorii care au indicat drept sursă principală de încălzire energia electrică, dar care nu au indicat utilizarea gazelor naturale și a energiei termice, în calculul costului energiei în perioada rece a anului va fi inclus și costul estimat al combustibililor solizi, conform prevederilor punctului 29 din Regulament.

Totodată, familiilor pentru care costul energiei în perioada rece a anului se estimează la peste 10 mii lei pe lună, li se va atribui cel mult categoria de vulnerabilitate energetică medie.

Pe 5 decembrie, Comisia Situații Excepționale a cerut revizuirea tarifelor la energia electrică. Asta după ce Energocom a semnat contractul de livrare a energiei electrice cu MGRES pentru luna decembrie. Despre aceasta a anunțat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. Vicepremierul a mai declarat că se analizează opțiunea extinderii contractului pentru perioada ianuarie - martie 2023, iar acum a confirmat acest lucru.

Pe 23 decembrie, CSE a decis că SA „Moldovagaz” va furniza 166,5 milioane de metri cubi de gaze naturale consumatorilor de pe malul stâng al Nistrului și către „Moldavskaia GRES”, în scopul producerii energiei electrice.

Decizia a fost aprobată în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale. Măsura vine în contextul necesității asigurării tuturor consumatorilor din R. Moldova cu resurse energetice, în contextul în care SAP „Gazprom” a redus cu cca 56,5 % volumul de gaze naturale, livrate în țara noastră