Excedentul produs în fiecare an de fabrici, supermarketuri, instalații de tratare a apelor uzate, centre de date și metrouri se ridică la 2 860 terawați-oră, ceea ce este echivalent cu aproape întreaga cererea de căldură și apă caldă a Uniunii Europene în clădirile rezidențiale și în sectorul serviciilor, a declarat Danfoss A/S.

Excesul de căldură este „cea mai mare sursă de energie neexploatată din lume”, a declarat directorul general al companiei daneze, Danfoss.

Sporirea eficienței energetice este considerată esențială pentru blocul comunitar în anii următori, pentru a asigura o rețea energetică mai sigură și mai ecologică. În același timp, utilizarea căldurii reziduale ar contribui la tranziția către obiectivul unei economii verzi, deoarece procesul nu necesită arderea de petrol, gaze sau cărbune.

„Nu este vorba de energie pe care trebuie să o producem, ci de energie pe care trebuie să o reutilizăm", a declarat directorul general Kim Fausing într-un interviu.

„Se poate face cu tehnologia pe care o avem deja pe raft în prezent”, adaugă acesta.

Utilizarea excesului de căldură în combinație cu alte eforturi pentru a ajunge la un nivel net zero ar putea economisi 67,4 miliarde de euro anual până în 2050, potrivit cercetării efectuate de Danfoss, companie cu participație strânsă care produce sisteme de încălzire și ventilație. În mediile urbane, surplusul ar fi transferat într-o rețea urbană pentru a încălzi o sursă centrală de apă pentru încălzirea clădirilor din apropiere.

O analiză a orașelor individuale realizată de Danfoss a constatat că deșeurile de căldură din Londra se ridică la 9,5 terawați-oră pe an - suficient pentru a încălzi 790.000 de gospodării dacă ar fi recuperate. La Berlin, totalul este de 4,8 terawați-oră.

Între timp, 50 de unități din orașul industrial Essen, Germania, generează suficientă energie reziduală pentru a deservi jumătate din locuințele sale. În Țările de Jos, excesul de căldură ar fi mai mare decât cererea totală la nivel național.

Rețelele de termoficare urbană fac parte din planificarea urbană în întreaga Europă, aproape 90% din clădirile din Stockholm fiind conectate la o rețea de încălzire și răcire. Germania a elaborat un proiect de lege care impune centrelor de date să reutilizeze 30% din excesul de căldură.

Cu toate acestea, decarbonizarea încălzirii în Europa și în Regatul Unit, unde fondul de locuințe mai vechi, va reprezenta o provocare majoră, deoarece sistemele de pe continent rămân puternic dependente de gaz.

„Trebuie să luăm decizii acum cu privire la ceea ce va mai fi o tehnologie adecvată peste 50 de ani", a declarat Catherine Bale, profesor asociat la Universitatea din Leeds, care cercetează sistemele energetice urbane. 

„Tranziția de la sistemele pe bază de combustibili fosili la sistemele de încălzire cu emisii reduse de dioxid de carbon este critică”, a adăugat experta.