Data rămâne una semnificativă pentru două generaţii de bărbaţi moldoveni care au fost în Armata Sovietică. Unii au făcut carieră militară, iar mulţi militari sovietici în rezervă au fost repartizaţi la Chişinău și au rămas acolo și după ce au ieșit în rezervă. Ei îşi amintesc cu nostalgie cum primeau cadouri de la femei, de la fete, pe data de 23 februarie, iar în schimb le ofereau daruri pe 8 martie - Ziua femeilor, o altă sărbătoare moştenită de pe timpul URSS, scrie Veridica. Până nu demult, dar şi acum, această tradiție e urmată în multe familii din Republica Moldova. Populaţia din fosta republică sovietică continuă să sărbătorească această dată ca Ziua Bărbaţilor, care are priză şi printre tinerii care nu au avut nicio tangenţă cu Armata Sovietică şi chiar printre cei care s-au născut după prăbuşirea URSS. Cu acest prilej sunt organizate campanii promoţionale, reduceri, oferte la diferite produse comerciale pentru bărbaţi.

Odată cu ocuparea Basarabiei – prezentată de propagandă drept „eliberare” – 150 de mii de români basarabeni, bucovineni şi transnistreni au fost înrolaţi în Armata Roşie pentru a lupta de partea ocupantului. În perioada postbelică, regimul totalitar sovietic s-a impus prin teroare în RSSM - arestări, deportări, foamete organizată. Armata Sovietică a participat la organizarea deportărilor moldovenilor.

Pe fundalul evenimentelor de renaştere naţională şi independenţă statală din fostele republici sovietice de la sfârşitul anilor 80, începutul anilor 90 ai secolului trecut, trupele şi tancurile sovietice au fost implicate la înăbuşirea protestelor din Tbilisi (aprilie 1989), Baku (ianuarie 1990), Vilnius (ianuarie 1991), care s-au soldat cu victime omeneşti. În Republica Moldova, trupele Armatei a 14-a staţionate în regiunea transnistreană au fost implicate în Războiul moldo-rus de la Nistru în 1992, iar o parte din armată încă mai staţionează ilegal în stânga Nistrului, unde continuă să fie depozitate cantități semnificative de muniţie. 

23 februarie a fost marcat și în Ucraina, ca moștenire sovietică. Prestigiul și rolul armatei în societate au scăzut treptat în primii ani ai independenței, astfel încât cetățenii au început să o perceapă mai mult ca pe o dată în care se felicită bărbații și băieții, întărind stereotipul conform căruia aceștia ar trebui să fie în primul rând apărători.

Totul s-a schimbat după începerea agresiunii rusești în 2014. Atunci, în timpul sărbătorilor dedicate Zilei Independenței, cel de-al cincilea președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, a anunțat că 23 februarie nu va mai fi o sărbătoare în Ucraina, deoarece era o sărbătoare din calendarul militar și istoric rusesc. La sugestia șefului de atunci al Institutului Memoriei Naționale, Volodimir Viatrovici, Poroșenko a instituit Ziua Apărătorului Ucrainei, care este sărbătorită la 14 octombrie, care e și Ziua cazacilor ucraineni. În august 2021, cel de-al șaselea președinte, Volodimir Zelenski, a schimbat numele sărbătorii pentru a onora contribuția femeilor la apărarea statului. De atunci, se numește Ziua Apărătorilor Ucrainei.

În plin război cu Rusia această zi e boicotată. „Anul acesta, independența Ucrainei va împlini 30 de ani. În istoria modernă, perioada în care Ucraina a făcut parte din URSS este amintită ca o perioadă de sclavie totală, Holodomor, represiune și izolare față de lume. Astăzi, Ucraina trăiește într-un război cu Rusia. Documentele oficiale definesc clar acest stat ca fiind țara agresoare”, scrie Freeradio.com.ua.

În acest an, Putin a felicitat rușii cu 23 februarie. Potrivit șefului statului rus, această sărbătoare „simbolizează istoria eroică a armatei și marinei noastre, legătura de nezdruncinat a tuturor generațiilor de apărători ai Patriei”

Liderul de la Kremlin a adresat cuvinte de recunoștință veteranilor. „Faptele voastre în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei vor rămâne pentru totdeauna în memoria istorică a poporului nostru ca un exemplu viu de patriotism și curaj și vor servi ca o sursă inepuizabilă de forță spirituală", a spus Putin.

În același timp, speakerul Dumei rusești, Veaceslav Volodin, a făcut un apropo în felicitarea sa. În mesajul său, Volodin a spus că „atât bărbații și femeile, militarii ruși și familiile lor, cât și angajații întreprinderilor, inclusiv ai întreprinderilor din domeniul apărării - "toți cei care servesc Rusia cu credință" - ar trebui să fie onorați în această zi”. Însă pe finalul mesajului său, Volodin a adăugat că, în opinia sa, „această sărbătoare nu se aplică celor care au fugit, și-au abandonat rudele și pe cei dragi, comițând un act de trădare”.

Cu toate acestea, se observă și o altă tendință: rușii sărbătoresc mai puțin această zi. Într-un articol de astăzi, portalul News.ru titrează: „Bărbații au început să refuze să primească cadouri de Ziua Apărătorului Patriei”. Sursa media citează sondaj realizat de serviciul SuperJob, care arată că fiecare al cincilea respondent nu dorește niciun suvenir cu ocazia acestei sărbători, ceea ce reprezintă cu 4 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu un an. De fapt, fiecare al patrulea respondent va rămâne fără cadouri de Ziua Apărătorului Patriei. Experții consideră că noua tendință este un semn al unor schimbări serioase în conștiința bărbaților ruși.

Psihologa Elena Volkova citată în articol spune că există în mod clar o nouă tendință în societate.

„Nu este un mare secret faptul că, în ultimii ani, rușii au avut o atitudine mai degrabă formală față de 23 februarie. Nu aș spune că această sărbătoare este cumva ferm înrădăcinată în rândul rușilor. Mai degrabă, s-a dovedit a fi o sărbătoare profesională, la fel ca Ziua Constructorului sau Ziua Inspectorului Fiscal, de exemplu", a declarat Volkova pentru NEWS.ru. În același timp, a precizat ea, războiul care a început în urmă cu un an a schimbat modul în care bărbații ruși gândesc despre această sărbătoare.

Volkova a subliniat că aproape toți bărbații se confruntau cu o alegere inconștientă: „Dacă accepți felicitările, este sărbătoarea ta, ești un apărător. Dacă ești un apărător - du-te și apără-l. Dar nu toată lumea este pregătită să ia o poziție activă. Unii din cauza convingerilor politice, alții din cauza fricii de a fi uciși, ceea ce este de asemenea firesc”, spune ea.

Natalia Smirnova, expert în comunicare interpersonală, a explicat pentru NEWS.ru că, până de curând, atitudinea publică față de sărbătorile bazate pe gen era destul de stabilită.

„De fapt, existau două sărbători, în care se făceau urări și cadouri doar pentru că ești femeie sau pentru că ești bărbat. Odată cu începutul războiului, tradiția stabilită efectiv s-a prăbușit. Mulți bărbați s-au simțit responsabili și și-au dat seama că era de asemenea o datorie să ia armele în caz de conflicte militare. De aici a început ruptura”, susține Smirnova.